Într-o ţară atât de ermetică precum Coreea de Nord, moartea lui Kim Jong-iI este precum o undă de şoc în interiorul unei butelii. Pe de o parte se ştiu prea puţine despre succesorul pe linia singurei dinastii comuniste a lumii, Kim Jong-un. Se ştie doar că are mai puţin de 30 ani, dar până în prezent, deşi transferul de putere a fost pregătit încă de prin 2008, nu s-a aflat nimic despre planurile sale în a conduce ţara.
Coreea de Nord are în acest moment relaţii extrem de tensionate cu Coreea de Sud, nici Japonia nu se simte foarte liniştită, dar peste aceste relaţii se suprapun relaţiile nelipsite de turbulenţe dintre SUA şi China. Beijingul este în prezent principalul aliat al Phenianului şi întregul echilibru regional se află într-o ecuaţie extrem de complicată. Cele mai mari nelinişti sunt generate de ambiţiile Coreei de Nord de a deveni o putere nucleară. Lucrul acest nu este pe placul nici măcar al Chinei, care simte că într-o atare situaţie schimbarea raporturilor de putere din regiune ar putea duce chiar şi la izbucnirea unui nou război în Peninsula Coreeană.
Pe de altă parte, cu un regim care a adus ţara într-o stare economică dezastruoasă, iar populaţia este permanent în pragul foametei, o implozie politică se poate dovedi la fel de periculoasă. Atât China, cât şi Coreea de Sud se tem de un aflux masiv de imigranţi din nordul sărăcit capabil să destabilizeze economic şi regiunile învecinate. Deocamdată, vecinii Coreei de Nord stau într-o expectativă prudentă şi aşteaptă „detalii” despre ambiţiile de putere ale noului lider de la Phenian.
Din primele indicii, se pare că „marele succesor”, cum deja a fost denumit, este capabil să calce cu la fel de multă fermitate pe urmele tatului său. Cei mai optimişti speră că odată cu Kim Jong-un regimul nord-coreean va deveni unul ceva mai deschis pentru a evita o explozie socială. În acelaşi timp se ştie că, dincolo de evidenţe, cultul personalităţii poate să-i depărteze de realitate chiar şi pe cei ce se servesc de el. Dacă Kim Jong-un va deveni şi el un „semizeu” dornic de putere rămâne de văzut. Dar şi mai important este modul în care îşi va folosi puterea de care va dispune.
