Te ştiu de când ţi-am dat un Zece la Mişcare -te-am ascultat şi te-am văzut şi-am jinduit(cu/tremurat) denivelări Năucitoarepe Trupul tău... şi m-am aprins ca un chibrit!Te-am invitat la vals, la horă, la ciuleandră,să fim aproape, să te-ating pe Relief -ce sublimare, ce atracţie, ce tandră...pânză de Taină, la Război şi la Gherghef!Nici Rafael, când a umblat printre Madone,n-a reuşit Ceva mai Simplu, mai Frumos -nu s-a născut pe-acest Pământ vrun cicerone,să-mi poves ...

1. Şi m-ai ucis, doamna mea, m-ai ucis!... însă m-ai ucis foarte frumos!/... mulţam cerului şi pământului tău, nu pământului meu, care merge pe jos!// Merge pe jos fiindcă nu are sus!... adică nu are cer şi nu are nimic altceva!/ nici măcar cuvânt şi haz nu mai are, numai alt tău are de toate, doamna mea!// M-ai ucis frumos şi nu ai nici o vină! eu am cerut, eu am visat, eu am vrut/ şi am dictat ultimatumul şi am luat acreditarea pământului meu nepriceput!//... Desigur, � ...

Şi doar mi-ai spus: mai uită-te şi îndărăt!nu vezi că-n faţă-i numai silă şi prăpăd?de ce nu vrei să înţelegi/ că fugi înspre parapiteci?dacă nu crezi, am să-ţi descriu şi-am să-ţi arăt!Şi doar mi-ai spus: întoarce-te, nu are rost!nu vezi că-i mare şi fatal preţul de cost?tu nu pricepi că e-n zadar?/ oare de ce nu ai habarcă ţi se-nfundă? că nu-i bine? că eşti prost?Şi doar mi-ai spus: cum poţi uita aşa uşorce-am scris pe ceruri că-nfăşor şi desfăşo ...

Mulţime goală: limită de albşi negru... minunat... se poate spune?!...te uiţi, se uită: un alai în marş,în alergare spre deşertăciune!Eu nu mă uit: sunt orb!... eu nu aud:sunt surd!... (aiastă stare mă ajutăsă fiu cu amăgirea paralel,şi spectator ne/vrednic la derută!)...Ce strigăte de luptă în alai,şi de triumf, şi cuvântări de vază,aplauze, urlări, vorbe dum-dum,focuri bengale...!... toate ricoşeazăşi se întorc de unde au plecat,drept replici, drept răsplată � ...

Hai sî-ţ ghişesc, mânca-ţ-aş, dom’ injiner, progresu’/ - (am vorbî di la kingu ăl mari, sî nu fur!).../ Asarî, bagabonzii mi-au spart şî mergedesu’/ şî capu’... sî-mi şiordeascî sidiu’ Raj Kapoor!...Hai, nu mai sta ca lemnu’! şăzi blând şî bati banu’!/ dăşteptule, ai milî! vreau sî câştig şinstit!/ io nu-s cu albî-neagrî, bunghite-aş cu nissanu’!/ vrei sî mă de-mpăratu’ afarî din partid?...Hali-ţ-aş bistiriu, dom’ doctor, dă o mie.../ ş ...

Maria - rază perpendiculară/ pe diametrul sufletului meu - / (mi)-a desenat pe geam Lumină chioară,/ să nu văd calea către Dumnezeu!Am vrut să-i dau puţină înclinare/ spre ochiul unui sfinx (ne)judecat,/ într-un pustiu rotund, fără de care/ nici un Poet nu poate fi curat!Am vrut s-o şterg, dar m-am umplut cu milă,/ mi-am zis că e Păcat, mare Păcat/ s-arăt că sunt un fel de flămânzilă/ hulpav de lucşi, avar (ne)vertebrat!Am vrut s-o tai, s-o frâng, s-o dau afară/ din oc ...

Acasă, la Profesorul meu de Linişte, toată Ograda mă ia în braţe şi mă duce în toată Grădina lui Dumnezeu! Delicat şi persuasiv şi hotărâtor, Profesorul şterge virgula dintre mine şi el! El este un Subiect! Eu sunt un Predicat! Acasă, tot la Profesorul meu de Linişte, toată Grădina mă ia în spinare şi mă azvârle în toată Ograda lui Dumnezeu! Subiectul toarnă „lacrima christi” în două ulcele din lut „Omar Khayyam”! Eu îl declin! El mă conjugă! Parcă sunt ...

Astă-seară, pe la ora când strigoii trec la treabă;când nu mai funcţionează printre blocuri nici o babă;când moşnegii stau în casă şi prind molii pe căciulă;când chiar şi atomii hâtri cască lung în moleculă;când găinile buimace se bălăngănesc pe creangă;şi când aurul din ghiuluri ţine rece pe falangă;când chiar hoţii stau în găuri, după plina zi de muncă,şi verifică proverbul: bani în cap şi minte-n pungă;când căldura cade lată tocmai la intrarea-n ţ ...

Şi cade... şi cade... şi nu mai ajunge...mi-i teamă c-o fi prea târziu pân-atunceşi n-am să apuc (nici măcar o secundă)sfărmarea totală, adâncă, rotundă...lucirea înaltă-n nimica şi-n totulcând piere minciuna şi-ncepe acordulpe care-l de/scrie oprirea pe cruce...şi numai căderea mi-l poate aduce!Pe care-l îngână şi-l strâmbă neantul...aşa, să-l citească şi unul şi altul...aşa, să-l înveţe în zbor şi să-l cântecu aripi abstracte, şi drepte, şi frânte... ...

Când moare o mamă, orice mamă din această lume cu ne/muritori de vază şi de rând, nu putem vorbi ca despre o moarte oarecare. Aşadar, dincolo de semnificaţia, importanţa şi necesitatea acestui eveniment, se cuvine să-i vedem o cauză (mai) înaltă şi un efect aidoma, se cuvine să căutăm şi să găsim măcar acum frumuseţea cestor două silabe identice şi foarte simple în alăturarea, alcătuirea, rostul şi rostirea lor. Desigur, de la apariţia vieţii şi a morţii pe Rotu ...