Fulgerul - moft al luminii, sclipire din ochiul divin -duce şi aduce aminte că leagă nimicul de tot...semn al mirării din care poetul se înfruptă puţin,pune pe dor o scânteie şi o flacără pune pe rod!Tunetul - strigăt al celui mai singur pe jos şi pe sus -rupe din osul tăcerii şi scoate poeţi din păcat...spunere până aude şi surdul ce mutul a spusatunci, mai târziu, când o mamă îşi uită cuvintele-n sat!Ploaia - o sfântă ispravă de fulger şi tunet - mereuvrea să în ...

Cum ziceam, amurgul se suie indiferent, din ce în ce mai des! alcătuirea din faţa mea se şterge din ochii mei, se face ca o arătare! şi tare mi-i teamă că va dispărea, că va intra în pământ sau va intra în cer! şi tare mi-i teamă că n-am s-o mai văd niciodată, aşa, cum o văd acum, după sinuciderea bizară din vremea aceea, în gara aceasta, adică în gara unde alergam să văd trenul (şi eu) pentru prima oară, adică în gara de dincolo de salcâmi! salcâmii care, atunc ...

Ia-mă să-mi dai nişte viaţă/ din multul înaltelor talepriviri înspre lutul din care/ beau moarte la deal şi la vale!Ia-mă acum, cât mai merge/ ulciorul iubirii la apă,cât încă departe-i târziul/ şi-absenţa nu-i gata să-nceapă!Acum, când blestemul acestei/ meniri încă ştie să ardă...şi arde... şi face lumină/ şi-o poartă din poartă în poartă!O poartă din uşă în uşă,/ din suflet în suflet o poartă...(seraf păzitor al candorii,/ aude şi vede şi iartă!)Ia ...

Motanul galben, doamne... ce motan,ce miau mi-au sfărâmat nişte huidumeproclete, cu viteză şi motor...nişte trimişi de lucifer, anume,să desfăşoare iadul pe pământ,să ia o viaţă şi să dea o moarte...!...Eu parcă vreau să-ntreb: de ce-ai lăsataceastă creatură fără carte,această căpetenie cu vârfşi îndesat în leafa ta, stăpâne,să demonstreze cum că-n tot ce-ai zisşi-ai scris hotărâtoare sunt păgâneşi cum că-n tot ce văd şi ce audse calcă orice lege şi p ...

Vine din sus. N-are cum să vină din jos. Dacă nu vreau, nu se apropie încet. Iar dacă vreau, se apropie cum vreau. Dacă nu vreau să nu se îndepărteze, o face pe încăpăţânata, şi se apropie mult, mai mult decât (îmi) trebuie. Dacă nu vreau să nu se apropie, se opreşte şi surâde maliţios, mefistofelic. Şi nonşalant. Pentru că nu are nimic de ascuns, cică, faţă de mine. În fapt, nici eu nu cred că pot să am ceva de tăinuit faţă de ea. E un fel de joc. De bat/joc(u ...

Cu acordul sfinţilor noştri (şi al părinţilor mei) catadicsesc să dau (şi la biserică) o lucrare de control. Sper să mă descurc, mai ales că popa (care-mi cere iertare şi se roagă pentru mine în fiecare zi, la fiecare slujbă) mi-a fost coleg de şcoală în timpul şi în vremea când chiar se învăţa carte, şase zile pe săptămână, când omul cu cretă şi catalog era serios şi respectat, nu făcea gafe şi compromisuri, nu zvârleau elevii cu biscuiţi şi cu bomboane dup ...

Ea stă cu mine... tocmai când s-aude(atunci) numărătoarea cum se vede...!...Încep de unde... (numărând cu sete)...şi până unde... (toate-s reci şi crude)...!Sunt undeva... sunt unde va să fiece-o să rămână după numărare...!...Ea stă cu mine, freamătă şi n-arecifre să-mi dea (din cifrul ei) şi mie!Număr frumos şi mult, până la zece...zic zero... şi mă uit cum şi cât scade...apoi mă pierd (puţin) printre monade...!Spun unu... (singur)... şi ea dă să plece!O rog ...

Dacă ea (femeia de atunci şi de acum, cu sapă şi fără sapă, vie şi sinucisă) citeşte ziarul de ieri şi vrea să se joace ascunzându-se de mine, frumos şi definitiv?! Dacă el (pictorul de atunci şi de acum, cu pistol şi fără pistol, într-o ureche şi în două urechi, viu şi sinucis) citeşte ziarul de ieri şi vrea să plece frumos şi definitiv?!... Uite, eu n-am iubit-o niciodată, însă începe să mă roadă gelozia, gândindu-mă că poate pleca deodată cu pictorul, po ...

Mie tocmai mi se pare/ c-am trecut printr-un Infernşi-acum stau la judecata/ unui Centru sempitern,unui Jur dat după Chipul/ şi Asemănarea mea,după cum se-nvârte Cheia/-ntr-o Sămânţă bună, rea...după cum se povesteşte/ c-ar fi fost primul bigbang,prima ziuă, prima noapte:/ brusc, fulgerător, la ţanc...tocmai când era (ne)voie/ de-un Eon pentru Nimicşi pentru ce-avea să-nsemne/ Tot: surpriză, loz în plic!Mie tocmai mi se pare/ că sunt într-un Paradis,achitat pentru mea culp ...

E limpede: cu tăcerea-i complicat! Greu şi delicat de îndrăznit a scrie lucrare de control la Tăcere! Mai ales că n-am văzut-o niciodată! De auzit, am auzit-o, dar, de văzut, neam! Şi, totuşi, la o scormonire amănunţită prin măruntaiele memoriei, mi se pare că am şi văzut-o odinioară! Cam aşa cred că am văzut-o: „Merge să pască. Parcă nu ar merge să pască. Îmi arată doi ochi enormi, întrebători: de ce mergi cu mine? de ce nu stai acasă, printre cărţi? crezi c� ...