Într-un interviu, cu puţin timp înainte de a muri, prozatorul Marin Preda zicea că "trăim în era ticăloşilor, dar asta-i floare la ureche pe lângă ce se vede la orizont şi se apropie spăimântător". Sigur că da! Chiar şi dincolo de moarte, monşer Marin are dreptate. Nu-ţi trebuie gândire de Kant sau rigoare de Barbilian sau înţelepciune de Osho ca să observi adevărul rostit de marele Moromete al literaturii şi ţărănimii române. Sigur că da! Conform dicţionarelor din ...

Moto: [„pregătiţi ghilotina,/ dar lăsaţi-mă să visez/ că dorm lângă o  fântână” – (Iolanda Cremene)]   Ce lene-apatie în creiere pătrate/ şi netede ca sticla unui (ne)trebnic ceas/ din care se aude tic-tac în repetate/ şi şarlatane rânduri...nu vine nici un breaz/ să-l scoată din firide şi pliuri şi unghere/ pe cel care-şi asumă acest apocalips,/ să-l pedepsească aspru: să tragă la galere/ până când apa-i gata-n Visare şi în Styx! Ce aer şi năvală de ...

Şi uite-aşa duduie duduia la telefon: "Hai salut, fato! sunt în autobuz! e cam înghesuială! mă duc la scârbici! da' cred că după Paşti nu mă mai duc! mai încolo, am să-ţi zic ceva să-nebuneşti, nu alta, fato!! surpriză! fac numai vreo două kile! că animalul meu nu pofteşte cozonac! mai încolo, am să-ţi zic ceva să-nebuneşti, nu alta! ouă? doar vreo câteva, aşa! că nici ouă nu vrea animalul! da' las' că-i arăt eu lui! m-am pregătit! cum să nu mă pregătesc? mă ...

Moto: "se aglomerează lacrimi/ între cer şi infinit,/            orbul mângâie distanţa/ de la pâine la cuţit"                                                 (Iolanda Cremene)   Năprasnică, frumoasă... (ce linişte grozavă s-apropie de unde sunt gata să ajung!)... o văd ca pe-o salvare, o simt ca pe-o garoafă... Una şi Unu-ntruna: o Lungă şi un Lung! Şi ce arome calde n-acest Mereu de gală... (un fel de rece si(n)gur ...

În autobuz. Lume pestriţă. Gălăgioasă. Mirosind a de/odorante pe bază de levănţică, usturoi, mimoza pudica, tescovină, nu-mă-uita, castraveţi, bere, coada-şoricelului... Şoferul, un zglobiu cu paie în nas şi derdeluş în cutia de pe umeri, nu ţine cont de nimeni şi de nimic, bate darabana pe volan, mănâncă seminţe şi bagă tare manele şi hiphapuri în difuzoare. Chipurile, ca să se înţeleagă/audă în balivernele aiuritoare matinale, antropoizii şi antropoidele for ...

(!) sunt rătăcitor printr-un deşert/ unic, lătăreţ şi arogant, nici măcar iluzii nu-ntâlnesc,/ nici eroi şi zei şi dumnezei, nu mi-i frică, nu mă lamentez,/ calc persuasiv şi elegant, fac sfidare şi parcă mă simt/ în pădure cu salcâmi şi tei (!) (!) de o viaţă mă tot rătăcesc/ şi mă uit la stele ca la cărţi: le învăţ şi-mi vine să le plâng/ prea-înalta lor singurătate, prea-trufaşul licărit celest/ dintr-o parte şi din alte părţi deodată... ce destin s ...

Doamnelor şi domnilor, vă rog să luaţi loc şi să staţi jos! fiindcă, din clipă în clipă, trebuie să apară! dacă nu aţi aflat până acum, vă spun eu: Acesta nu-şi permite să întârzie niciodată, chiar dacă vi se pare că nu mai vine, chiar dacă sunteţi îndreptăţiţi să-mi reproşaţi că nu l-aţi văzut "în carne şi-n oase", nu l-aţi pipăit, n-aţi stat cu El la taclale, la o cafea, la o ţigară...! Zic "vi se pare" pentru că, realmente vorbind, Acesta-i cel "f� ...

(!) luminiţă verde, luminiţă chiră,/ sufletul mi-i galben, abia mai respiră,/ trebuie-i degrabă geană de la tine,/ să mai întârzie, să se mai aline (!) (!) luminiţă albă, luminiţă mare,/ sufletul meu intră-n metaforizare,/ dă-i o rază mică, poate mai rămâne/ înc-o dimineaţă să te mai îngâne/ şi să-ţi mai sărute strălucirea-n rouă,/ luminiţă plină, luminiţă nouă (!) (!) luminiţă chiră, luminiţă lungă,/ sufletul meu cere dangătul în dungă/ al mij ...

Încă de dinainte de a fi descoperit, înfăşurat şi desfăşurat, Strigătul era un caz particular al Tăcerii. Un caz particular care, în general, trecea prin aer, prin vid şi prin proiectul lumii viitoare ca să ajungă la capătul celălalt al strigătului, unde auzul, abia descoperit şi înfăşurat şi desfăşurat (şi el) se comporta ca un caz particular al surzeniei, mai ales că Marele Timpan Universal se afla, şi el, la primul scâncet, la prima vibrare perpendiculară pe Tot � ...

(!) aseară n-a putut să vină,/ s-a-mpiedicat de un sărut indiferent cât luna plină/ şi şmecher cât un crai zălud (!) (!) s-a-mpiedicat, şi-a rupt piciorul,/ visul şi ultimul noroc... m-am resemnat cu binişorul/ şi-am început chiar să mă rog: dă-i, doamne, numai sănătate,/ poate să vin-oricum, oricând, am sărutări nenumărate/ şi-o grămăjoară de pământ, am numai pace şi iubire/ pentru plecaţi, pentru veniţi...!... veniţi, plecaţilor, dau ştire:/ v-aşteaptă t ...