Acum 16 ani a plecat în Marea Britanie, dar nu cu gândul de a rămâne acolo. Nu i-a fost uşor să-şi construiască o carieră, într-o perioadă în care femeile românce aveau de ales între a fi chelneriţe sau menajere. Astăzi, este cetăţean britanic, director de finanţe al companiei Comcen, dar inima îi bate tot pentru România. Pe 11 decembrie, la Lord Mayor’s Mansion, reşedința lordului primar al oraşului Cardiff, gălăţeanca Diana Stroia a devenit consul onorific al României în Ţara Galilor (Wales). O misiune care înseamnă sută la sută voluntariat, pentru care nu va fi remunerată şi nici nu va avea buget alocat. În schimb, îşi va dedica timpul în folosul românilor, acoperind din resurse personale cheltuielile aferente activităţilor desfăşurate.
Care este povestea gălăţencei Diana Stroia, noul consul onorific al României în Ţara Galilor, şi ce şi-a propus să facă pentru românii din Marea Britanie, dar şi pentru cei de acasă, veţi afla din interviul pe care ni l-a acordat.
- Doamnă consul, cum şi când aţi ajuns în Marea Britanie?
- Am plecat în 2001, în luna de miere. Nu am plecat cu gând să rămân. De fapt, mereu mi-am dorit să revin şi am privit rămasul în Marea Britanie ca pe ceva temporar. 16 ani mai târziu, iată-mă cetăţean britanic şi tot cu inima la România.
- Ce înseamnă să îţi construieşti o carieră de succes în Marea Britanie? Câtă muncă şi efort sunt necesare?
- Când am ajuns la Londra, acum 16 ani, oferta de muncă pentru femeile românce abia venite era foarte limitată: curăţenie, lucrul în restaurant, în baruri, în sectorul hotelier. Din punct de vedere al restricţiilor pe piaţa muncii, pentru români nu era simplu să poţi lucra legal în Marea Britanie; dar mereu am insistat să lucrez legal şi să fac totul conform cu legea.
Ţin minte că am mers cu un prieten de familie la restaurantul unde lucra el, să "încerc" meseria de ospătăriţă. Nu mi-a luat mult să realizez că nu fac o treabă bună. La final de tură, am predat şorţul, le-am mulţumit şi am plecat acasă tristă. Am simţit că nu eram bună de nimic, engleza mea era mediocră, cu toate că acasă traduceam ad-hoc şi mi se părea ca "ştiu engleză"; în seara respectivă, mi s-a părut că nu înţelegeam nimic în jur, parcă aveam limba legată şi urechile astupate. Am ajuns acasă plângând, descurajată şi hotărâtă să mă întorc în România.
Sunt creştină, cred în Dumnezeu, şi mi-am zis că am ajuns la Londra cu un scop şi că diploma mea de facultate nu e doar o bucată de hârtie. Am pornit încrezătoare înspre Job Centre şi, în naivitatea mea, am aplicat la un singur post care mi-a sărit în ochi: recepţionist la o firma de concesii.
La câteva ore după ce am trimis cererea pe e-mail, am primit un telefon şi am fost chemată la interviu. Mi-am făcut dosarul cu traducerea foii matricole din facultate, diploma tradusă, CV etc şi am fost intervievată de directoarea de finanţe, Nilufer, care s-a uitat în dosarul meu, apoi s-a uitat la mine şi m-a întrebat: "Tu chiar vrei postul ăsta de recepţionist?". Eu, entuziasmată, am spus un DA hotărât. A chemat-o pe una dintre contabilele din departamentul ei şi, împreună, mi-au pus întrebări pur contabile, al căror răspuns l-am ştiut. S-au uitat una la alta şi apoi Nilufer mi-a spus: "Eu am alt post pentru tine, am un post de asistent contabil. Eşti interesată?". Mai să cad de pe scaun! Nu m-am aşteptat la aşa ceva. În schimb, mi-am văzut rugăciunea ascultată.
- Ce a urmat?
- A fost greu, foarte greu. Uneori eram în birou de la 9 dimineaţa până la 10 seara. Anul financiar se termină pe 31 decembrie şi noi, eu şi Nilufer, eram în birou în Ajun de Crăciun până seara târziu, ca să terminăm rapoartele şi jurnalele. Anul acela nu am avut Crăciun şi Revelion - am fost la serviciu şi nu am primit un ban în plus peste orele petrecute peste program. Nici nu am cerut. Eram fericită şi recunoscătoare că am de lucru, că pot lucra în domeniul în care m-am calificat, să învăţ meserie şi să văd rodul muncii mele. Acolo am învăţat contabilitatea practică; teoria o ştiam din facultate. De acolo, totul a fost natural. Nu am cerut niciodată o mărire de salariu; angajatorii apreciază asta şi onorează munca. Ca în orice lucru bun, efortul şi munca trebuie împletite cu integritatea şi răbdarea, o atitudine pozitivă, proactivă şi o dorinţa sinceră de a învăţa. Astea se aplică oriunde în lume, nu doar în Marea Britanie. Principiile astea mi-au fost insuflate de mică de către bunici şi părinţi, care mereu ne-au încurajat să fim "oameni".
- Cum aţi ajuns să lucraţi în cadrul companiei Comcen Computer Supplies Ltd?
- Fostul director de finanţe al Comcen era pe cale de pensionare şi a dorit să angajeze pe cineva căruia să îi predea activitatea. Aşa am fost angajată, iniţial parte din echipa de contabilitate, apoi am preluat postul lui.
Sunt la Comcen de nouă ani, timp în care am asistat la recesiune şi acum, mai nou, la Brexit. Perioade tumultoase, economie volatilă, dar mulţumim lui Dumnezeu, împreună cu consiliul director, am luat decizii înţelepte, am învăţat împreună cum să facem strategie când viitorul este incert şi ne-am asigurat că personalul nu suferă în perioade de criză economică, atunci când mulţi în jur şi-au pierdut slujbele.
- Doamnă consul, cât de numeroasă şi de puternică este comunitatea românească din Ţara Galilor?
- Unul dintre obiectivele mele a fost şi este comunitatea românească din Ţara Galilor. Până la alegerile din decembrie 2016, nu am avut nimic oficial cu privire la cifre. Nici acum nu ştim cu exactitate câţi români locuiesc în Ţara Galilor. Autorităţile de aici nu ţin o evidenţă clară şi datele nu pot fi cumulate - am încercat. În schimb, suntem uniţi, frumoşi, iubim valorile şi tradiţiile româneşti, există o biserică românească în Cardiff, organizăm evenimente cu specific românesc şi sper ca pe viitor să fim mai implicaţi.
- În ce domenii lucrează românii din Ţara Galilor şi cum sunt priviţi?
- Dar ce nu lucrează românii? Opinia mea este că omul sfinţeşte locul, iar românii muncitori, integraţi şi implicaţi sunt văzuţi foarte bine atât în comunitate, cât şi la locul de muncă.
- Înainte de a deveni consul onorific, v-aţi dedicat timp important activităţilor în folosul comunităţii româneşti din Ţara Galilor. Care au fost cele mai importante proiecte şi evenimente organizate?
- Cred că cel mai important eveniment a fost organizarea alegerilor parlamentare din decembrie 2016. Când ni s-a propus organizarea primei secţii de votare din Ţara Galilor, eu şi soţul meu am pornit într-o călătorie cu final necunoscut pentru noi atunci. Am întâlnit pe drum români extraordinari. Am fost impresionaţi de spiritul civic, dedicarea, seriozitatea, implicarea comunităţii române. Au venit români pe care nu i-am mai întâlnit niciodată şi împreună am făcut ceva extraordinar; suntem foarte recunoscători fiecăruia.
- Ce înseamnă pentru românii din Wales faptul că vor avea consul onorific?
- Un consul onorific este, practic, liantul dintre Consulul General de la Londra şi comunitatea din Ţara Galilor, dar şi între comunitatea română şi autorităţile locale din Ţara Galilor. Acum punem împreună bazele a ceea ce ne dorim, pentru că fiecare activitate se face cu oameni ca mine. Consulatul onorific ne oferă cadrul de organizare; dar noi, ca români, trebuie să fim cei organizaţi. Aşa cum reiese şi din titlu, este onorific: este voluntariat, cu şi pentru voluntari.
- Care vor fi priorităţile dumneavoastră în cadrul acestei misiuni?
- În primul rând, îmi doresc să contribui la consolidarea comunităţii româneşti din Ţara Galilor şi, mai ales la încurajarea evenimentelor comunitare, culturale, care să favorizeze păstrarea tradiţiilor şi a identităţii naţionale, în mediu asociativ, ajutând în acelaşi timp şi la implicarea în viaţa ţării de adopţie, acţiuni caritabile. Mai mult decât atât, doresc să mă implic în susţinerea mediului academic, prin crearea de pârghii de comunicare şi colaborare între universităţi galeze şi româneşti.
În acelaşi timp, consider că este oportun să-i încurajăm pe copiii români născuţi în Ţara Galilor să înveţe limba română şi să se apropie de cultura şi valorile româneşti. Nu în ultimul rând, îmi doresc continuarea acţiunilor mele de promovare turistică şi comercială a României în rândul investitorilor galezi, precum şi îndrumarea investitorilor români către lărgirea spectrului investiţional în Ţara Galilor, prin organizarea de seminarii, conferinţe şi cluburi pentru agenţii economici aparţinând persoanelor de origine română care locuiesc în Ţara Galilor, dar şi pentru cei din România.
- Ce poate şi ce nu poate face un consul onorific pentru un român din Wales?
- Consulii onorifici nu sunt diplomaţi profesionişti, adică ei nu pot elibera acte de călătorie etc, nu sunt remuneraţi ca diplomaţii de carieră. Ei locuiesc, muncesc şi plătesc taxe în ţara unde îşi desfăşoară activitatea, reprezentând ţara lor nativă, ca voluntari nesalariaţi. De asemenea, ei nu au alocat un buget din partea Ministerului de Externe al României sau al Ambasadei României în ţările respective, urmând ca toate cheltuielile necesare desfăşurării activităţii să fie acoperite din resurse personale.
- La Business Networking - prima întâlnire dedicată mediului asociativ şi antreprenorilor din Wales pe care aţi organizat-o, aţi vorbit despre barierele pe care le întâmpină antreprenorii în Marea Britanie. Ce aţi putea face, din postura de consul onorific, pentru a sprijini mediul de afaceri românesc?
- Îmi doresc mult să-i promovez pe antreprenorii români deja stabiliţi aici. Cluburile oamenilor de afaceri sunt de multe ori restrictive pentru cei din afară. Lucrez împreună cu bănci, firme de contabilitate şi avocaţi, pentru a oferi antreprenorului roman un mediu de afaceri sigur, în conformitate cu legea şi cerinţele locale.
- Ce loc mai ocupă Galaţiul în inima dumneavoastră?
- Galaţiul este Acasă, chiar dacă am casa la mii de kilometri depărtare. Revin mereu cu bucurie şi nostalgie, vin să petrec timp cu părinţii, familia şi prietenii. Încerc să mă implic cât de mult pot şi să aduc o contribuţie cât de mică, dar din suflet.
- Una dintre misiunile unui consul onorific este de a facilita contactele economice şi comerciale între companii româneşti şi străine. Cum vedeţi oportunităţile de dezvoltare ale Galaţiului?
- Abia aştept să iau parte la întâlniri ale oamenilor de afaceri gălăţeni şi cu autorităţi locale, să aud nevoile, propunerile şi sugestiile lor, iar eu, la rându-mi, să pot facilita paşii înspre închegarea relaţiilor de afaceri, schimburi de expertiză cu partea galeză.
Cine este Diana Stroia
Diana Stroia s-a născut şi a crescut în Galaţi. A absolvit Liceul "Sfânta Maria", secţia matematică-fizică şi apoi ştiinţe economice (ASE) în cadrul Universităţii "Danubius". În Marea Britanie a urmat cursurile Asociaţiei Tehnicienilor Contabili, asociaţie a cărei membră este. Apoi a absolvit un al doilea curs universitar în Strategic Management şi Leadership la UWIC - Cardiff Metropolitan University şi este membră a Chartered Management Institute.
Cine a fost prezent la recepţia de inaugurare
ES ambasadorul României în Regatul Unit, dr. Dan Mihalache, consilierul preşedintelui României pentru Românii de Pretutindeni, dr. Sandra Pralong, şi consulul general onorific al României la Bristol, dr. Răzvan Constantinescu, au participat, alături de membri ai Misiunii României în Regatul Unit şi de reprezentanţi şi lideri spirituali ai comunităţilor române şi britanice în Ţara Galilor, la recepţia prilejuită de inaugurarea Consulatului Onorific al României în Ţara Galilor. Cu toţi au subliniat contribuţia pozitivă a comunităţii româneşti la economia şi viaţa culturală a Ţării Galilor şi şi-au oferit sprijinul pentru noul consul onorific al României, gălăţeanca Diana Stroia. Evenimentul a fost găzduit de Lordul Primar al oraşului Cardiff, Bob Derbyshire, şi de soţia lui.
Recunoaştere importantă a comunităţii româneşti
"Inaugurarea Consulatului Onorific al României în Ţara Galilor reprezintă o recunoaştere importantă a comunităţii româneşti din zonă de către Ambasada României la Londra, Ministerul de Externe şi British Foreign and Commonweath Office. Felicitări, Diana Stroia, o doamnă deosebită, cu un potenţial inegalabil!", este mesajul asociaţiei Romanian Women in UK, ale cărei reprezentante au participat la inaugurare, alături de autorităţi, oameni de afaceri galezi şi români.
Cine poate deveni consul onorific
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, persoanele propuse să devină consuli onorifici trebuie să deţină poziţii importante în ţările respective - oamenii politici reputaţi, personalităţi remarcabile în domeniile economic, financiar, bancar, cultural, ştiinţific, avocaţi de renume, cu independenţă financiară şi comportament adecvat funcţiei încredinţate, apropiaţi de România. Consulul onorific poate exercita funcţiile consulare numai după primirea exequatur-ului.
