Din colecția ”Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Cuvântul Acela

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Pe marginea prăpăstiei,

în pădurea de salcâmi cu flori negre şi înalte,

cuvântul acela lăcrămează

şi se clatină sub atingerea/greutatea celorlalte:

celorlalte cuvinte moarte şi vii,

celorlalte cuvinte dintr-o părere, într-o părere,

celorlalte cuvinte încă necunoscute,

celorlalte cuvinte din alte puncte de re/vedere!

 

Pe marginea prăpăstiei,

cu o carte de poezii/rugăciuni în mâinile albe,

cuvântul acela citeşte şi dă dezlegare

cuvintelor condamnate la uitare pe file calpe:

„şi nu asta am vrut să spun

când nu ştiam nimic în minus şi nimic în plus,

când salcâmii nu făceau flori negre

şi când eu (nu) numai atât n/am avut de spus!”

Citit 6898 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Mai 2021 19:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.