Gălăţeni care au uimit lumea - Eremia Grigorescu

Gălăţeni care au uimit lumea - Eremia Grigorescu
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Considerat erou naţional al României, generalul Eremia Grigorescu a intrat în istorie, împreună cu deviza „Pe aici nu se trece!”, în timpul luptelor de la Mărăşeşti şi Oituz, din Primul Război Mondial, în care a oprit înaintarea armatelor germane.

Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare.

A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona. Revenit în ţară, a predat algebră superioară la şcolile militare din ţară, avansând destul de rapid şi în carieră, în 1915 obţinând gradul de general de brigadă.

Intrarea României în război l-a găsit în funcţia de comandant al Diviziei 15 Infanterie. Obţine două victorii în Dobrogea, fiind trimis de urgenţă la Oituz, unde a câştigat trei bătălii decisive, reuşind să stabilizeze frontul. În 1917 a devenit comandant al trupelor de la Marăşeşti, unde acţionau Armata I Română şi Armata a IV-a Rusă, câştigând mai multe lupte împotriva celebrului feldmareşal german Mackensen.

Viziunea modernă a tacticilor şi strategiilor în condiţii reale de luptă l-au ajutat să obţină victorii pe aproape toate fronturile. A fost distins cu numeroase ordine şi medalii româneşti, dar şi cu Legiunea de onoare franceză sau Sabia de onoare a împăratului Japoniei.

După încheierea conflagraţiei mondiale a fost ministru de Război (1918) şi inspector general de armată, funcţie pe care a deţinut-o până la moarte, pe 21 iulie 1919. A fost înmormântat, cu funeralii naţionale, la Mărăşeşti, osemintele fiindu-i mutate ulterior în mausoleul ridicat în localitate.

Citit 15733 ori Ultima modificare Joi, 10 Mai 2012 11:36

11 comentarii

  • postat de mandea007
    Duminică, 13 Mai 2012 12:03
    @ haiducul
    Trimis mail, primit?
    0
    0
    Raportează
  • postat de Haiducul
    Duminică, 13 Mai 2012 02:55
    Pai de la Doja pana la Scanteii parca mai era o bucata buna de mers. Nr 20 era pe langa Movila, Cosma sau preot ? sau tu esti Zoro ?
    0
    0
    Raportează
  • postat de mandea007
    Sâmbătă, 12 Mai 2012 20:49
    Strada Piriului, fosta Elena Pavel...Nr 20 era pe colt cu Faurei, care venea din Scinteii pe linga biserica sf Vasile. Numai bine, mai vorbim!
    0
    0
    Raportează
  • postat de haiducule@yahoo.com
    Sâmbătă, 12 Mai 2012 07:56
    pentru mandea007:
    Imi pare rau insa nu-mi aduc aminte de Str. Paraului sa fie din Doja pana in Brailei.
    Din Tacki Ionescu (Cosbuc) pana la ultimul leu) sau Canton (Oltu) erau urmatoarele strazi: Bucurestii Noi, Campilui, Poporului, Erimia Grigorescu si Elena Pavel> singura care mergea din Doja pana in Brailei era Str. Poporului, aia care trecea pe langa plantatie (pepeniera) . Daca vrei sa mai ne aducem aminte de cum era Galatiul ocupat de galateni poti sa-mi scrii la haiducule@yahoo.com
    0
    0
    Raportează
  • postat de gogu
    Vineri, 11 Mai 2012 22:38
    oricum in ziua de azi acest masaj nu mai are nici o valoare ,am uitat sa fim romani ,pacat ,suntem un popor de nimic [sa furam,sa lenevim ,dar mai ales sa barfim.]nu-mi vine sa cred ca avem asemenea inaintasi.
    0
    0
    Raportează
  • postat de hapciu
    Vineri, 11 Mai 2012 17:37
    putem presupune ca a mai existat un geniu ca tine si in trecut care a scris un articol gresit si apoi mai si persista in greseala dar ma indoiesc. faptul ca deviza a fost pusa pe un monument nu ii da romanului vreun drept de proprietate. si pa ca si asa ti-am dat prea multa importanta
    0
    0
    Raportează
  • postat de mandea007
    Vineri, 11 Mai 2012 08:00
    ,,Strada Erimia Grigorescu era o strada cu galateni gospodari cu onoare si demnitate, incepea din Str Scanteii si se termina in strada Brailei la ultimul leu."
    Aferim Haiducule, sa-mi traiesti, asa a fost... Vecinul din Piriului nr 20, care incepea din ,,Doja" si se termina tot in Brailei...
    0
    0
    Raportează
  • postat de Radu de Galati
    Vineri, 11 Mai 2012 03:35
    Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863 Golășei,lângă Târgu Bujor- d. 21 iulie 1919 București) a fost un militar și om politic român, general de divizie. A fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul,clasa a doua.
    În perioada 30 iulie 1917 - 1 iulie 1918, generalul de divizie Eremia Grigorescu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei 1.
    În timpul primului război mondial a comandat armatele române în bătălia de la Mărășești. Ulterior, a fost ministru de război în perioada (octombrie - noiembrie 1918) în guvernul lui Constantin Coandă.
    0
    0
    Raportează
  • postat de Haiducul
    Vineri, 11 Mai 2012 03:31
    Cu astfel de articolu fostii servitori ai jegurilor de bolsevici spalau creerul romanilor . Vad ca astfel de tactici inca se mai folosesc insa de data asta nu mai au misiunea de la centru ci din educatia bolsevica primita. Mai sunt galateni care au cutreerat lumea in lung si lat si de Erimia Grigorescu sau chiar de Marasesti nici nu a auzit dar de Erimia nici atat. Oare cum a uimit lumea ? Nu vreau sa fiu inteles gresit, am tot respectul pentru Erimia Grigorescu deoarece am locuit pe Str. Erimia Grigorescu la nr. 109, strada demolata de slugile bolsevice sub conducerea marlanului de Gheorghiu Dej. Strada Erimia Grigorescu era o strada cu galateni gospodari cu onoare si demnitate, incepea din Str Scanteii si se termina in strada Brailei la ultimul leu.
    Deci, Erimia Grigorescu nu a uimit nici o lume asa cum pretindeti. Povesti nemuritoare ar fi trebuit sa intitulati titlul acestui capitol cu astfel de articole.
    0
    0
    Raportează
  • postat de D.C. Predescu
    Joi, 10 Mai 2012 22:40
    Putem fi oricând mai catolici decât papa, dacă asta vrem. Pentru că nu este foarte sofisticată, putem presupune că expresia "pe aici nu se trece" a fost folosită nu numai la Verdun, ci şi în multe alte lupte anterioare Primului Război Mondial. Numai că atunci când s-a decis inscripţionarea acestei devize pe mormântul eroilor din mausoleul de la Mărăşeşti nu s-a gândit nimeni să transcrie spusele lui Robert Nivelle sau pe ale altui comandant de oşti din lumea largă, ci pe cele ale lui Eremia Grigorescu.
    0
    0
    Raportează
  • postat de hapciu
    Joi, 10 Mai 2012 21:20
    robert nivelle a folosit prima data pe aici nu vor trece.. la verdun.. eh.. scoala asta
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.