La capătul lumii: Gălăţeni în patria cangurilor
Foto: Familia Gorgos, în biserica "Sf. Maria" din Sydney

La capătul lumii: Gălăţeni în patria cangurilor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

De şase ani şi jumătate, Australia a devenit „acasă” pentru familia Gorgos. Chiar dacă sunt legaţi de părinţii, surorile, rudele rămase în Galaţi, casa lor, viitorul pe care încearcă să îl construiască pentru fiul lor Andrei, născut în Australia, şi pentru cel de-al doilea copil, aflat pe drum, este în New South Wales.

Soţii Gorgos locuiesc într-una din suburbiile oraşului Sydney, la 30 de minute de mers cu trenul de centrul metropolei australiene şi aproape de oceanul care îi învăluie cu briza. Pentru toţi cei care visează la ţara cangurilor, Vasilica Gorgos a acceptat să ne povestească ce înseamnă să începi o viaţă nouă la celălalt capăt al lumii.

30 de ore de zbor

Vasilica mărturiseşte că şi-ar fi urmat soţul oriunde, chiar şi la capătul pământului, ceea ce s-a şi întâmplat dacă ţinem seama de distanta uriaşă dintre România şi Australia. Deşi în ţară avea o carieră în ascensiune, a preferat să o pună în stand-by şi să se dedice familiei, pentru câţiva ani. Dificil le-a fost în cei doi ani în care au stat departe unul de celălalt, el - în Australia, ea - aşteptând viza. Primul zbor Bucureşti - Paris - Singapore - Sydney a durat peste 30 de ore, dar era atât de entuziasmată încât aproape n-a simţit timpul.

Cum e Australia? „O ţară a multor, multor posibilităţi, aşa cum se spunea despre SUA. A fost puţin mai greu până când ne-am acomodat cu stilul de a fi al australienilor, mai reci faţă de noi, care suntem mai expansivi în modul de manifestare”, ne-a mărturisit doamna Gorgos. Odată ajunsă, a fost plăcut surprinsă de diversitatea de culturi, tradiţii şi naţionalităţi, care, toate adunate la un loc, încearcă să construiască ceva împreună.

Nu şi-au pierdut speranţa!

Amândoi au plecat cu viză de student. Soţul Vasilicăi, absolvent de studii superioare în România, a urmat cursuri postuniversitare de management-turism în Australia, lucrează în acest domeniu. Vasilica a absolvit management şi marketing în afaceri economice internaţionale, iar acolo, dorind să lucreze ca economist/contabil a urmat un curs despre sistemul fiscal australian. Punând lucrurile cap la cap, încă de acum patru ani puteau aplica uşor pentru rezidenţă permanentă în Australia, şi de la obţinerea ei la cetăţenia australiană mai era doar un pas.

Din păcate, drumul le-a fost pe nedrept complicat şi abia anul acesta vor depune actele pentru cetăţenie. În momentul în care au ajuns, au apelat la agenţii de imigrări pentru a fi îndrumaţi. Sunt destul de scumpi şi, din păcate, cu primul agent au avut probleme. „Am avut încredere şi am plătit, dar nu ne-a îndrumat către calea cea bună, în sensul că acum ar fi trebuit să fim cetăţeni de ceva vreme dacă am fi aplicat unde trebuie”, spune Vasilica. Au fost momente în care s-au gândit să revină în România, dar nu şi-au pierdut speranţa.

„Crăciunul este Crăciun, Paştele este Paşte”

O dimineaţă de Crăciun în Australia

În acest moment, Vasilica este însărcinată şi nu lucrează, dar îşi permit să trăiască decent dintr-un singur salariu, al soţului. Andrei, fiul lor, are trei ani şi opt luni, merge la grădiniţă, şi înţelege perfect româneşte. Părinţii vorbesc cu el în engleză şi română, şi are atât prieteni români, cât şi de alte naţionalităţi. Este educat în spiritul tradiţiilor creştineşti. Familia Gorgos merge în fiecare duminică la Biserica „Sfânta Maria”, cea mai apropiată de ei, unde se întâlnesc cu prietenii români. „Păstrăm tradiţiile de acasă şi ceea ce vrem este ca şi copiii noştri să meargă pe aceeaşi tradiţie. Crăciunul este Crăciun, Paştele este Paşte”, ne-a spus Vasilica.

Mai aproape de Dumnezeu

Toţi românii plecaţi peste hotare trăiesc cu sufletul mai aproape de Dumnezeu. Familia Gorgos nu face excepţie. „În Australia, la aşa depărtare de România, aş putea spune că ne gândim mult mai mult la El şi ne rugăm mai mult decât o făceam odată. Nu ştiu dacă este vârsta sau problemele de care ne-am lovit pe parcursul acestei călătorii ce încă nu s-a finalizat… dar faptul că avem biserici româneşti unde să putem asculta slujbele în româneşte şi faptul că te întâlneşti cu cei din acelaşi neam cu tine te fac sa te simţi ca… acasă, ca pe un plai românesc. Deşi drumul poate fi lung şi obositor, ţinând cont că bisericile nu sunt la doi paşi de casă, că avem un copil mic, la sfârşitul zilei te simţi mulţumit şi împăcat cu Dumnezeu”, ne-a mărturisit Vasilica.

Cununia religioasă în parohia "Sf. Maria" din Sydney

În Australia, programul de lucru este unul solicitant, şi la un moment dat lucra inclusiv sâmbăta şi duminica până când a spus „Nu!”, duminica rămâne pentru a merge la biserică, sâmbăta pentru a se recupera după săptămâna intensă de muncă.

Canguri, dar nu în bucătărie

Deşi carnea de cangur constituie un soi de delicatesă locală, familia Gorgos n-a încercat. Andrei a văzut cănguraşi la grădina zoologică. Iar când conduc pe autostradă, părinţii lui sunt foarte atenţi pentru că sunt zone cu avertisment, unde îţi poate sări cangurul în faţă şi poţi face un accident.

Familia gălăţeană locuieşte într-o suburbie în care predominanţi sunt chinezii, aşa că influenţa asiatică se simte la fiecare pas. La început totul i se părea fără gust - carne, fructe, legume, parcă nu erau ca acasă! Pe urmă diferenţele s-au estompat. S-au obişnuit cu mâncăruri asiatice, orez prăjit, mâncăruri indiene, thailandeze, iar nuca de cocos nu le lipseşte din bucătărie. În ceea ce priveşte tradiţiile şi obiceiurile locale, gălăţenii se bucură de sărbătorile legale australiene pentru că mai au câte o zi liberă. La sărbătorile populare, australienii se răsfaţă tot cu grătar, dar cu carne de vită, cârnaţi şi fructele de mare.

România...

În Australia, despre România nu se ştie mai nimic, dar se ştie despre români. „Comunitatea românească nu e foarte mare, şi nu are un statut legal. În momentul în care, oriunde în lume, românii fac prostii, întotdeauna li se va dezvălui naţionalitatea. În cazul celorlalte comunităţi, mari, cu statut legal, fie că sunt vietnamezi, chinezi sau cambodgieni, nu se face acest lucru”, spune gălăţeanca.

Nu-şi pot permite să vină prea des cu toţii în ţară. Şi li se face dor de prieteni, de tinereţea petrecută aici, între Galaţi, Piatra Neamţ şi Bucureşti, de Dunăre, Faleză, de Ceahlău. În curând, soţii Gorgos vor deveni părinţi pentru a doua oară, iar copii lor vor dobândi odată cu ei cetăţenia australiană. Ce vor şti despre ţara de origine a părinţilor lor? „România este o ţară frumoasă, dar din păcate nu ştim să ne bucurăm şi să punem în valoare ceea ce ne-a fost dat de la Dumnezeu”...

Citit 6610 ori Ultima modificare Joi, 17 Mai 2012 22:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.