Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
1 comentariu
  • Sunt oare românii mai proşti, mai leneşi ori mai hoţi decât alte popoare? * Unde greşim de-am ajuns să fim priviţi drept „paria” Europei? * Şi de ce românii stabiliţi în Grecia şi grecii şcoliţi în România şi reveniţi în „patrida” lor nu-şi pot lua gândul şi inima de la România? * Aflaţi totul de la Monica Săvulescu Voudouri, scriitor şi sociolog, preşedinta Societăţii Culturale Balkania Contemporană

“Nu cred că există popoare bune şi popoare rele, popoare deştepte şi popoare proaste, popoare morale şi popoare de borfaşi. Românii sunt la fel ca alţii, nici mai proşti, nici mai deştepţi, nici mai buni şi nici mai răi. Segmentaţi, ca orice popor. Cu bunii lor, cu răii lor. Fiindcă în fiecare popor sunt mai multe popoare”, aşa ne-a mărturisit sociologul Monica Săvulescu Voudouri, despre al cărei destin aţi putut citi în pagina trecută de Diaspora. Dar oricât de comune ne-ar fi cadrul geografic şi istoria, spune doamna Săvulescu Voudouri, „trecem prin viaţă marcaţi de factori cum ar fi educaţia (în primul rând, cred eu!), epoca, starea socială, clasa din care facem parte. Şi, nicidecum în ultimul rand, contextul geopolitic, adică, mai simplu spus, ce vor alţii să arate din noi, ce se potriveşte intereselor lor. Aşa se explică faptul că în istorie odată au fost răi evreii, altădată negrii, altădată, mai recent, arabii, şi tot aşa. Despre noi, despre români, a mers vestea că suntem leneşi şi hoţi. Faptul că elevii noştri vin de la toate olimpiadele cu medalii de aur nu contrazice oare aceste judecăţi? Puturoşi or fi copiii aceia care aşează România pe primul loc în Europa la matematică şi pe al zecelea din lume? Fură ei ceva de la cineva atunci când se confruntă la rezolvarea unei ecuaţii cu eminenţa cenuşie venită din câteva sute de ţări? Părerea mea este că ne lăsăm mult prea uşor intimidaţi. Că nu facem front comun pentru ceea ce avem într-adevăr valoros. Ne pierdem în subsidiar şi ne lăsăm manevraţi de te miri cine. Dar nu numai noi, deşi asta nu consolează. Uitaţi-vă la telejurnale. Mizeria desconsiderării se mută pe hartă, acum în sudul Europei, acum în Africa, acum în ţările arabe…şi tot aşa”, ne-a răspuns Monica Săvulescu Voudouri.

Grecia românilor, România grecilor

În Grecia, Monica Săvulescu Voudouri a înfiinţat Societatea Culturală Balkania Contemporană, datorita existenţei, în "patrida" lui Homer, a unei mari pături de intelectuali formaţi în România. Cine sunt ei şi de ce n-au dat uitării România? „Cei care sunt membrii cvasipermanenţi ai societăţii noastre sunt circa 120 de persoane. Din patru generaţii. Greci născuţi şi trăiţi o bună parte din viaţă în România, până prin anii '50, când averile le-au fost naţionalizate şi au fost puşi pe drumuri. S-au întors într-o Grecie pe care nu o cunoşteau decât din cărţi, neamul lor trăind de generaţii în România. Unde se formaseră ca intelectuali şi funcţionaseră ca profesionişti români. De cele mai multe ori aparţinând unor familii mixte, greci-români la un loc. Apoi, o altă generaţie, grecii care după războiul civil au emigrat spre România. Şi-au făcut studiile la noi, s-au căsătorit cu români, au profesat o vreme, până când, în timpul ultimei dictaturi din România, s-au întors în patria lor. Copiii lor însă, în mare proporţie, sunt bilingvi şi se duc în România să-şi facă studiile. Când se întorc în Grecia sunt profesionişti români, lucrând în instituţii greceşti aproape la toate palierele vieţii socio-administrative. Apropiindu-ne de anii noştri, se adaugă românii care au venit să muncească în Grecia cu contract, cei veniţi pentru cercetare, cei veniţi pentru proiecte în diverse domenii, doctoranzii şi masteranzii”, ne-a spus preşedinta Balkaniei Contemporane.
Aici, nu numai că se vorbeşte româneşte, dar s-a mers până acolo încât s-a înfiinţat Şcoala românească din Atena, adevărat colegiu, complet gratuit, aşa cum nu există în vreo comunitate din diaspora, unde 167 de cursanţi pe durata anului şcolar 2010-2011au studiat cu 14 profesori care au predat, benevol, lecţii de greacă, română, matematică, engleză, franceză, spaniolă, germană, muzică, dans artistic şi acrobatic, karate, computer, cultură şi civilizaţie. Proiectul a fost iniţiativa comună a Asociaţiei "Armonia" şi a Balkaniei Contemporane.

Privind înapoi cu strângere de inimă

„Şcoala românească din Atena a fost un proiect luminos. Zilele petrecute cu copiii emigranţilor români, vizitele la muzee, orele de limbi străine, de matematici, de muzică, de aerobic, de computer, de cultură şi civilizaţie, nu o să le uităm niciodată, nici noi, profesorii, nici elevii noştri. Şi mai adaug o categorie: părinţii, care până în ziua de astăzi ne scriu scrisori şi ne roagă să redeschidem şcoala. Proiectul a căzut din cauza problemelor administrative şi financiare (deşi profesorii lucrau voluntar şi era nevoie doar de plata unei chirii, şi ea modestă). Nu ştiu dacă se poate realiza a doua oară această atmosferă de încredere şi de dăruire. Se poate încerca. Cineva, din ţară, fiindcă în momentul de faţă Grecia se află într-o situaţie disperată, trebuie să plătească o chirie şi să nu se insinueze politic într-un demers pur educativ. Să vedem cine, eu nu văd pe nimeni interesat. Dacă se va ivi vreodată, noi, profesorii, ne oferim serviciile, calificaţi, competenţi şi de bună credinţă”, ne-a mărturisit Monica Săvulescu Voudouri. Cine are urechi de auzit şi ochi de văzut ar trebui să se implice…voudouri

 

Cine este Monica Săvulescu Voudouri?

“Scrisul m-a ajutat să mă apropii de subiecţi cu iubire de om. Sociologia mi-a lărgit aria de interes”, spune Monica Săvulescu Voudouri. Născută în Galaţi în 1942, a absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, iar în 1974 şi-a susţinut doctoratul în filozofie. Prozatoare, eseistă, poetă, traducătoare (din literatura olandeză) şi tradusă în olandeză, greacă şi franceză, Monica Săvulescu Voudouri este membră a Uniunii Scriitorilor din România, Olanda şi Belgia.
A publicat şi înainte de plecarea din ţară - „Tulburi apele Crasnei”, „Toată lumea slobodă”, „Pragul de sus”, „Anton Pavlovici Cehov” - monografie, „Pietrele din lună” - , şi după anii ’90 - „Tată, suntem lunatici”, „Daţi-mi un alt glob” (distins cu premiul Uniunii Scriitorilor), „În Europa, în Europa!”, „Diaspora, rădăcinile mele”, „Identitatea iudaică după cel de-al doilea război mondial”, „Mediteraneea, Du style” „Balkania - veşnica noastra întoarcere”, în două volume, „Strada - loc de trecere şi petrecere”, „Fetele Nikas” etc.
„Eu, structural, sunt o femeie din Balcani, înţelegând prin aceasta partea frumoasă, permisivitatea, convivialitatea Balcanilor. Nu ştiu dacă viaţa ne-a fost dată numai pentru a produce şi a cheltui bani. Există o latură a ei, emoţionalitatea, care dacă se pierde înseamnă că am trăit degeaba. Cred că oamenii vor deveni încetul cu încetul conştienţi de acest lucru, după ce valul acesta distrugător de materialism, mercantilism, consumism va trece peste noi”, ne-a mărturisit autoarea, într-un minunat autoportret în care sociologul şi scriitorul se îmbrăţişează într-o tuşă de condei.

 

Citit 3785 ori Ultima modificare Joi, 13 Septembrie 2012 22:38

1 comentariu

  • postat de florin Miercuri, 20 Martie 2013 23:21 Link la comentariu
    0
    0

    TRASPORTAM MARFA INTERN SI INTERNATIONAL MOBILA,PACHETE ,COLETE ETC RENAULT MASTER IN ATENA GRECIA SPRE ROMANIA SI IN TARILE DIN UE ASIGURAM ASIGURARE CASCO PT MARFA TEL 0040766904085 SAU 00306994658003

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.