* „Cred că ia ne poate reprezenta cu brio ca ambasador, iar diversitatea şi originalitatea ei poate inspira foarte mult moda”, susţine, din Londra, Nicoleta Ionescu * "Ce înseamnă costumul popular pentru mine? Identitate, frumuseţe, dedicaţie, mândrie, feminitate, toate la un loc", spune, din SUA, Mariana Palade Syrotiak * "Ia înseamnă rădăcinile noastre, înseamnă tradiţia neamului nostru, neam care, chiar dacă acum se lasă călcat în picioare, iar noi devenim sclavii occidentului, a fost şi cred că va redeveni un popor puternic, care nu uită să-şi păstreze tradiţia şi ar trebui să-şi pună amprenta într-un mod pozitiv oriunde ar ajunge", afirmă Gabriela Miu din Italia
Luni, pe 24 iunie, de Sânziene, zeci de românce şi români din peste 40 de ţări din Africa, Asia, America de Sud şi de Nord, Europa şi Australia vor îmbrăca minunata cămaşă populară românească şi vor marca prima ediţie a Zilei Universale a Iei. Evenimentul există datorită La Blouse Roumaine, o comunitate online iniţiată pe Facebook în noiembrie 2012, care a readus în atenţia publicului ia, un veritabil brand al României, mai reprezentativ şi mai valoros decât toate frunzele ministeriale. Trebuie să ştiţi însă că, încă de la finele lunii martie, o familie gălăţeană poartă prin lume ia şi frumoasele noastre motive populare.
„Viaţa pe îndelete” şi valorile româneşti
Susţinută de Discovery Romania, familia Ionescu din Galaţi (despre care aţi mai putut citi în paginile ziarului nostru) îşi trăieşte „Viaţa pe îndelete” într-un tur al Europei, vreme de un an, perioadă în care îşi va creşte copiii şi va promova România şi valorile româneşti. Nicoleta, Bogdan şi cei trei copii ai lor, Lilu, Tesa şi Bebe, vor străbate 18 ţări, 23.000 de kilometri, cu o rulotă şi o maşină (cu număr de Galaţi!), şi, atenţie, nu e vorba de o vacanţă, ci de o alternativă la viaţa contracronometru. Nicoleta, dar şi copiii familiei, au purtat în ţările pe care le-au străbătut până acum şi în cele care vor urma haine splendide de inspiraţie folclorică. Deşi spune cu modestie că nu este designer - pentru că absolvit ASE-ul - ci doar o mamă care încearcă să-si dezvolte pasiunea, hainele pe care le poartă copiii ei, dar şi cele pe care le puteţi găsi în magazinul on-line Lilutesa demonstrează altceva: că e mai talentată decât mulţi designeri cu patalama. Cât despre hainele copiilor ei, Nicoleta spune că nu e vorba de o garderobă specială pentru o „Viaţă pe îndelete”.
Apreciaţi oriunde în lume
„Eu sunt îndrăgostită de ie de mulţi ani, înainte de a fi mamă, şi de fiecare dată am încercat să o integrez în garderoba mea. Am vreo trei ii foarte vechi, cumpărate şi moştenite, şi multe altele de inspiraţie populară. Îmi port iile cu mare mândrie oricând am ocazia, iar reacţiile celor care mă vad sunt dintre cele mai frumoase. Cred că ia ne poate reprezenta cu brio ca ambasador, iar diversitatea şi originalitatea ei poate inspira foarte mult moda. Eu am descoperit nişte ştergare vechi şi am încercat să le refolosesc şi să le integrez în hăinuţele noastre. Ceea ce a ieşit a fost apreciat foarte mult şi în ţările pe unde am trecut deja”, ne-a mărturisit Nicoleta Ionescu, tocmai din Londra.
Mariana Palade Syrotiak, din Măstăcani - Costum oltenesc în inima Americii
Gălăţeanca mândră şi zâmbitoare din fotografie nu a fost surprinsă purtând frumosul costum popular în curtea părintească din Măstăcani, de unde a pornit în toată lumea, ci în America. Mariana Palade Syrotiak, despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a "Vieţii libere", este director la INTERLINK Language Center - Centrul de Limbi Străine INTERLINK, situat la Universitatea West Chester, centru care pune la dispoziţie cursuri ESL (English as Second Language - Engleza ca limba a doua), cursuri de orientare culturală şi pregătire academică, dar şi sprijin în ceea ce priveşte alegerea universităţii şi admiterea condiţionată pentru studenţii din toată lumea care vor să urmeze o formă de pregătire academică superioară într-o universitate americană. Fostă actriţă la Teatrul "Ţăndărică" şi asistent universitar la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, Mariana este licenţiată în Arte interpretative şi şi-a împletit pasiunea profesională pentru limbi, culturi şi arte, a obţinut două titluri de master în predarea limbii engleze către vorbitori nativi de alte limbi şi în Management intercultural de la School for International Training - Şcoala de Pregătire Internaţională (SIT). Cariera sa culturală se întinde pe aproape două decenii şi include contribuţiiîn teatru, predarea limbilor şi administraţie academică, asta fără a pune la socoteală faptul că vorbeşte engleză, română, franceză şi spaniolă, şi a studiat limba rusă şi dialectul thai.
Punţi de referinţă
Cu un asemenea CV impresionat, prezentat pe foarte-foarte scurt, gălăţeanca poartă de cel puţin două ori pe an costumul popular, la Parada văcuţelor "Strolling of the Heifers" cu studenţii din programul ei, şi la Festivalul de Modă al studenţilor din programul de masterat, dar întotdeauna cu mândrie. „Ce înseamnă costumul popular pentru mine? Identitate, frumuseţe, dedicaţie, mândrie, feminitate, toate la un loc. În plus, costumul mi-a fost dăruit de o prietena din Bucureşti, Lucia Mang, căreia îi mulţumesc. Costumul a fost a bunicii ei, care era de undeva din Oltenia. Când mă văd străinii îmbrăcată în port popular românesc îl admiră, întreabă de unde vine, ce înseamnă, şi încurajată de întrebări se deschide o conversaţie, se creează punţi şi puncte de referinţă”, ne-a mărturisit, de peste Ocean, Mariana Palade Syrotiak.
Ce înseamnă ia pentru gălăţencele din străinătate?
Am făcut un sondaj, printre gălăţencele protagoniste ale unor poveşti de viaţă de succes despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora şi le-am întrebat ce cred despre ie:
Gabriela Miu, Italia: „Ia înseamnă rădăcinile noastre, înseamnă tradiţia neamului nostru, neam care, chiar dacă acum se lasă călcat în picioare, iar noi devenim sclavii occidentului, a fost şi cred că va redeveni un popor puternic, care nu uită să-şi păstreze tradiţia şi ar trebui să-şi pună amprenta într-un mod pozitiv oriunde ar ajunge. Ia înseamnă amintiri din copilărie, înseamnă frumos şi tradiţional, înseamnă atâtea şi atâtea. Şi mai e ceva, cu toate că aici, în Italia sistemul îţi permite să trăieşti mai civilizat, nu înseamnă că nu ne este dor de tot ce-am lăsat în urmă”.
Mariana Stroiu, Franţa: „Din păcate, nu am o ie şi am avut ocazii în care ar fi fost cea mai potrivită vestimentaţie. O să-mi iau una în iulie, când vin în România. După cât cunosc eu femeile din Franţa, o ie este cel mai potrivit cadou românesc şi am o listă de prietene care vor primi probabil una, după vacanţa mea în ţară”.
Anca Sarău, Finlanda: „Am o ie în garderoba mea. Am primit-o anul trecut de la familia mea finlandeză, pentru că le-am fost un bun ghid în călătoria noastră prin România. Am luat-o o dată cu mine la una din prezentările despre România şi am încercat să explic modelul, după umilele mele cunoştinţe, pentru că nu sunt etnolog de profesie. Ia primită este din zona Rucăr-Bran. Poate, cândva o să reuşesc să achiziţionez şi una din Dobrogea, pentru că am admirat întotdeauna ţinutele Anetei Stan, iar albastrul este culoarea mea preferată. Ce înseamnă ia? În spirit finlandez, mă gândesc în primul rând la utilitate în zilele toride de vară, pentru că e foarte răcoroasă. În plus, modelul în sine este plăcut vederii. Dar pe mine mă face să mă gândesc la copilărie, când făceam parte dintr-un grup de dansuri populare la şcoală în Galaţi”.
Georgiana, din Franţa: „Vreau să îmi iau o ie pentru mine, cred că m-ar face să mă simt mai aproape de casă. Când eşti în ţară, îţi este indiferent că eşti român, dar când eşti departe, te bucură! Asta face dorul din tine, te determină să preţuieşti lucrurile pe care înainte le luai de-a gata, aşa cum iei fructele din pom, de exemplu”.
„Dacă Italia a „aruncat cu pietre” în noi, românii, noi să-i întâmpinăm cu flori, florile cusute pe iile noastre!”, a fost gândul cu care comunitatea românească din Torino s-a alăturat sărbătorii iei. Gălăţeanca Giulia Deamina, designer de lenjerie intimă în Italia, ne-a mărturisit că şi-ar dori o ie şi crede că e frumos să vezi şi să contribui la menţinerea tradiţiei româneşti.
