Gălăţeni care au uimit lumea - Costache Conachi

Gălăţeni care au uimit lumea - Costache Conachi
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Deţinător al mai multor funcţii importante în prima parte a secolului al XIX-lea, Costache Conachi a fost totodată şi unul dintre cei dintâi scriitori români - „primul poet al Moldovei”, în opinia lui Garabet Ibrăileanu.

S-a născut la Ţigăneşti, pe 14 septembrie 1778, fiind descendent al unei familii fanariote, conform celor mai multe surse ale epocii. Paul Păltănea susţine însă că familia lui Conachi se trăgea dintr-un neam de răzeşi din secolul al XVI-lea.

Tânărul Conachi a fost educat sub îndrumarea unui refugiat francez, studiind ingineria, limbile clasice, greaca, turca şi franceza. Era considerat un erudit al epocii sale, un om care se pricepea la toate, de la politică până la literatură şi… femei.

Şi-a început activitatea cu lucrări de stabilire a proprietăţilor de terenuri, fiind considerat cel mai bun inginer hotarnic al timpului. După anul 1800 a fost numit în diverse funcţii, locale sau centrale, printre care comis, ispravnic, staroste, agă, vornic, mare vornic, mare postelnic, mare logofăt şi epitrop.

În perioada 1829-1830 a participat la redactarea Regulamentului Organic, constituţia acelei perioade, în care anticipa unirea principatelor, fiind decorat pentru reuşita documentului de către guvernatorul rus Pavel Kiselev.

Şi-a dorit să urce şi pe tronul Moldovei, dar înfrângerea în faţa lui Mihail Sturdza, în 1834, l-a determinat să se retragă din viaţa publică.

Opera sa literară n-a fost apreciată aproape deloc până la George Călinescu, mulţi critici considerându-i poeziile drept dulcegării penibile. Versurile sale, care au circulat în mare parte ca populare, unele ajungând adevărate „şlagăre” lăutăreşti, au fost reunite într-un volum de-abia în 1856, la câţiva ani după moartea sa.

A militat pentru cultivarea limbii române şi emanciparea culturală a ţării, pledând pentru „luminarea” poporului şi redactând în acest sens un proiect de reformă a învăţământului în Moldova.

Bolnav de astm, a murit pe 4 februarie 1849, la moşia sa de la Ţigăneşti.

În memoria sa, la Tecuci se organizează anual un festival de poezie care-i poartă numele.

Citit 7754 ori Ultima modificare Vineri, 14 Septembrie 2018 22:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.