Poveştile din spatele imigrării: „America, între fascinant şi copleşitor”

Poveştile din spatele imigrării: „America, între fascinant şi copleşitor”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Vă mai amintiţi sau vă puteţi imagina (pentru cei mai tineri) cum era viaţa fără sucuri acidulate gen cola, fără pizza, hamburgeri, cheeseburgeri, hot-dog, marketing sau advertising, fără libertate? Ei bine, închipuiţi-vă cum a fost pentru Cristian Bohuslavschi - unul dintre cei mai activi producători de documentare de aventură, care trăieşte de 23 de ani în America - adaptarea, în anii 1990, în Cincinnati (Ohio). Deşi unii români preferă să ţină sub tăcere perioada intensă de adaptare la condiţiile de viaţă ale noii lor patrii, lui Cristian Bohuslavschi - President/ Film & TV Producer CV&A Films LLC „Enthralling TV Programs & Videos for Travel Destinations”, îi place să vorbească despre locul unde „s-a născut din nou în America” şi despre aventura acomodării...

Amintiri

”Noi eram o generaţie care trăisem fără Coca-Cola, Orange-Juice, mall-uri, McDonalds, Pizza Hut şi câte şi mai câte. Bineînteles că toţi credeam că ştim câte ceva din filmele americane... dar America din filme are foarte puţin de-a face cu adevărata America! Totul era nou şi neobişnuit, dar şi fascinant în acelaşi timp: faptul că nu te puteai mişca fără maşina, creditele, cum să-ţi cauţi de lucru, că puteai avea 2-3 joburi, sau ce înseamnă de fapt MLM (multi-level-management)! Cuvântul cel mai bun cred că este COPLEŞITOR. Copleşiţi, aşa eram eu şi cei trei-patru prieteni care ne strânseserăm între timp şi învăţam să trăim într-o lume nouă, liberă, fără directive, «chasing our own personal dreams like never before». America între fascinant şi copleşitor aş spune când mă gândesc la acea perioadă, '90-'91 şi nu pot să nu zâmbesc candid...”, ne-a mărturisit Cristian Bohuslavschi, despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă”.

„Nu eram mental pregătit”

„Eram la o vârstă aventuroasă... tocmai împlinisem 25 de ani, dar ce a fost mai greu, şi pentru care nu eram mental pregătit, a fost adaptarea la America... America cea adevărată, nu cea din filme! Apoi a fost obişnuitul cu mâncarea americană. De exemplu, brânza noastră - aşa numita Feta Cheese în America - era foarte greu de găsit şi numai la nişte magazinaşe mici, prin cartiere de greci (români nu erau prea mulţi la vremea aceea), şi era incredibil de scumpă pentru mine, iar pâinea cu care eram noi obişnuiţi, franzela, era tratată ca French Bread, de vreo patru ori mai scumpă decât pâinea tip toast. Aşa că a trebuit să ne obişnuim rapid cu totul, cu cafeaua tip drip, şi am trecut pe cereale, toast, pizza, hamburgers, cheeseburgers, cookies and crackers şi multe alte specialităţi SUA, devenite, între timp, obişnuite în România… ştiu şi români care nu au rezistat şi s-au întors în ţară după un an. A fi imigrant nu este chiar atât de simplu”, ne-a mărturisit Cristian Bohuslavschi.

Citit 9278 ori Ultima modificare Duminică, 08 Septembrie 2013 14:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.