* Roast. Nu ştiu alţii cum sunt - cred că v-am mai spus-o - dar eu am rămas cu un soi de „traumă” din clasa a V-a (mă rog, cu câte una după fiecare an de şcoală). Iar „trauma” clasei a V-a s-a numit „Puiul” de Brătescu-Voineşti. Da, povestea aceea tragică a puiului rănit, lăsat de mama prepeliţă să moară singur, de foame şi de frig, în prag de toamnă, pentru că a ales să-şi salveze ceilalţi pui, zburând cu ei în ţările calde.
Ei bine, trauma mi s-a vindecat pe loc miercuri seara, când am avut, în sfârşit, o imagine clară a bietului pui. Şi am râs cu lacrimi! „Marius Manole sau cum ar fi arătat «Puiul» de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti! Odată ce-l vedeţi nu mai puteţi să nu-l vedeţi, este incredibil”, a fost una dintre replicile savuroase ale lui Costel Bojog în „La bine şi la roast”, pe Pro Tv. Am urmărit a doua ediţie a emisiunii şi m-am distrat pe cinste: umor, sarcasm, sclipire, râs în hohote şi, la final emoţie strânsă într-un nod de lacrimi în gât. Pentru că nu e doar despre băşcălie şi glume.
Protagonista serii a fost actriţa Carmen Tănase, alături de colegi de scenă: Maia Morgenstern, Marius Manole şi Elvira Deatcu. Momentul de emoţie pură al serii a fost Tătuţu - actorul George Mihăiţă - care n-a avut inimă să „ro(a)stuiască” pe nimeni, dar a zis despre fiecare vorbe de pus la inimă. „Draga mea Cărmenuţa, noi ne-am întâlnit târziu pe un platou de filmare. Interpretarea ta este de o simplitate şi de o profunzime cum rar am văzut. Vă fac o mărturisire: Carmen, pentru mine, este lecţie de actorie!”. Dar mai pitorească mi s-a părut aprecierea: Carmen Tănase, când face ciorbă, o acrește cu privirea...
