Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
3 comentarii

„Castelul din Pirinei”, al scriitorului Jostein Gaarder, şi „Fraţi pe jumătate”, o capodoperă a lui Lars Saabye Christensen, două dintre cele mai de succes cărţi din literatura norvegiană, există şi pot fi citite în limba română datorită unei gălăţence, Marlena Chirilă Røimål.

Cadru didactic atât prin pregătirea profesională, cât mai ales prin vocaţie, Marlena Chirilă Røimål a schimbat şcoala română cu cea din Norvegia, dar nu a uitat nici măcar o clipă de principala menire a dascălului, indiferent de ţara în care trăieşte: să deschidă gustul, plăcerea de a citi, îmbogăţind, astfel, mintea şi sufletele celor tineri şi nu numai. Şansa de a traduce literatură norvegiană în limba română i-a surâs datorită Editurii Univers. Merită să aflaţi povestea gălăţencei.

„Meseria de dascăl mă completează”

După cum ne-a povestit, Marlena Chirilă Røimål a absolvit Liceul Pedagogic “Costache Negri” din Galaţi, promoţia 1978, şi a profesat ca învăţătoare în Galati timp de 16 ani. În 1994, a plecat în Norvegia, prin căsătorie. Dar nu a renunţat la cariera didactică. „Provin dintr-o familie de cadre didactice şi întotdeauna am simţit că meseria mea mă completează. Când am ajuns în Norvegia, am început să mă interesez care ar fi demersurile ca să-mi profesez meseria de dascăl aici. Nu puteau să-mi recunoască diploma fără studiul limbii norvegiene la nivelul Institutului Pedagogic. Aşa că n-am avut altceva de făcut decât să urmez cursurile Facultăţii de Filologie, secţia norvegiană, care mi-a dat dreptul de a preda”, ne-a mărturisit gălăţeanca.

Debutul

Rolul literaturii şi modalitatea de a deschide “gustul de a citi” al elevilor a fost şi este o temă de actualitate în rândul cadrelor didactice, spune Marlena Chirilă Røimål. „Literatura de copii şi tineret norvegiană este foarte bogată şi mulţi dintre scriitorii contemporani încearcă să adopte teme contemporane încât elevii se revăd în acţiunea cărţilor. Asta ne uşurează munca, deoarece cărţile sunt foarte captivante, iar elevii citesc mult. Am fost curioasă ce gen de literatură pentru aceasta categorie de vârstă se găseşte pe piaţa românească în zilele noastre. Mai nimic. Am fost dezamăgită! Aşa mi-a venit ideea de a traduce literatură norvegiană pentru copii şi tineret în limba română. Editurile din România mi-au spus că acest gen de literatură este riscant din cauza lipsei de interes şi a vânzărilor slabe. Tineretul român de astăzi nu are timp de citit literatură!?”, se minunează gălăţeanca.

În acelaşi timp, a fost întrebată dacă ar fi interesată să traducă şi alt gen de literatură. Editura Univers dorea să publice cartea “Slottet i Pyreneene” (Castelul din Pirinei) a scriitorului norvegian Jostein Gaarder. N-a acceptat oferta înainte de a citi cartea. Cunoştea o parte din lucrările scriitorului şi stilul lui filozofic, a acceptat oferta şi “Castelul din Pirinei” a fost debutul în această branşă.

"Cu puţine cuvinte, poţi să exprimi atât de mult!"

A doua carte tradusă, publicată tot de Editura Univers, a fost “Fraţi pe jumătate” a scriitorului norvegian Lars Saabye Christensen. O carte imensă şi la propriu, şi la figurat (712 pagini, într-un format 16,5 x 24, pe care nu o poţi cuprinde cu o singură mână).

„Mă simt onorată că am avut şansa să traduc două cărţi a doi scriitori cu nume naţional şi internaţional. Recenziile cărţilor sunt bune şi asta e mulţumirea sufletească a fiecărui traducător. Norvegiana nu este mai grea decât alte limbi străine. Poate puţin mai deosebită pentru noi, care vorbim o limbă latină. Este o limbă cu un vocabular bogat, cu puţine cuvinte poţi să exprimi atât de mult…”, mărturiseşte traducătoarea.

Tocmai de aceea, misiunea ei n-a fost deloc uşoară: „Îmi amintesc când mi s-a oferit să traduc prima carte. Mi-a trebuit o săptămâna să mă hotărăsc şi asta cu o condiţie: să traduc un capitol, iar redactorul editurii să-şi dea acordul şi părerea. La urma urmei aveam acelaşi ţel: să dam pe piaţă o carte bine tradusă. Răspunderea unui traducător literar este imensă deoarece translatorul devine «pana» scriitorului, dar în versiunea altei limbi literare. Modul de exprimare trebuie să fie cât mai aproape cu putinţă de original. Un traducător trebuie să aibă respect pentru valoarea artistică şi culturală a literaturii în general pentru a-şi lua această răspundere.

O traducere literară cere timp şi dedicaţie, iar satisfacţiile unui traducător vin la sfârşit, când face corectura finală, când apare cartea pe piaţă şi mai ales când citeşte recenziile pozitive la adresa cărţii”, ne-a spus Marlena Chirilă Røimål.

Ce-ar citi norvegienii: Preda, Sadoveanu şi Rebreanu

Dacă ar fi să devină pana norvegiană a scriitorilor români, gălăţeanca ar alege să traducă „Moromeţii” lui Marin Preda, „Fraţii Jderi” ai lui Mihail Sadoveanu, „Răscoala” lui Liviu Rebreanu, clasicii români şi romanele lor despre care spune că sunt atât de autentice şi ilustrează cu profunzime istoria şi sufletul românilor.

Gânduri despre locurile natale

Am fost curioşi ce o mai leagă pe Marlena Chirilă Røimål de Galaţi, de comuna natală, Tudor Vladimirescu, şi de ţara noastră. „ÎNTOTDEAUNA, România va rămâne ţara mea de baştină, acolo sunt rădăcinile mele, identitatea mea, acolo m-am format ca om. Şi eu, şi soţul meu iubim Galaţiul. De Galaţi mă leagă mult, 23 de ani plini de amintiri şi, mai presus de orice, prietenii. În comuna Tudor Vladimirescu trăiesc părinţii mei minunaţi. Tudor înseamnă ACASA. Casa părintească, rudele, oamenii satului, viaţa satului cu aroma lui provincială şi nostalgică… E minunat acasă!”, ne-a mărturisit gălăţeanca stabilită în Norvegia.

Recenzii la cărţile traduse: Merită să le citiţi

Romanul "Castelul din Pirinei" este o poveste de dragoste care se prezintă într-o formă epistolară - mai precis e-mailuri - între un bărbat şi o femeie, Solrun şi Steinn, care se revăd în mod neaşteptat după treizeci de ani de la despărţirea lor.

Cât despre „Fraţi pe jumătate”, criticii spun că Lars Saabye Christensen trebuie să fi făcut un pact cu diavolul ori cu altă zeitate ori instanţă divină pentru a scoate cartea asta. De ce? Petru că este fantastic de bună, o lectură captivantă, care te trage cu totul în vârtejul ei, o saga nordică în toată puterea cuvântului. Cartea a fost ecranizată în 2013, într-un serial de televiziune.

Cât costă o carte bună în Norvegia

Am fost curioşi cât costă o carte bună în Norvegia. Marlena Chirilă Røimål spune că depinde de popularitatea cărţii, a scriitorului, a genului de literatură, a numărului de pagini. "Cărţile aici, în general, sunt scumpe. Un preţ de mijloc ar fi 300-400 kr, asta însemnând cam 150-200 de lei".

Citeşte şi: Un gălăţean hoinar prin lume/ 99 de ţări vizitate, la doar 27 de ani

Citit 3262 ori Ultima modificare Joi, 08 Ianuarie 2015 18:29

3 comentarii

  • postat de ghici Vineri, 22 Mai 2015 20:15 5.13.247.*** Link la comentariu
    0
    0

    De ce denigrati invatamantul romanesc?
    E plina lumea de snobi si admiratori ai altor sisteme de invatamant.
    Daca nu ar fi valorosi elevii acestia chinuiti din Romania , nu ar fi NASA si alte organizatii pline de ei.
    In primul rand sa stiti ca a fi demn e mare lucru. Suntem satui de cei ce proslavesc alte sisteme.

    Raportează
  • postat de Florin Rusu Miercuri, 18 Februarie 2015 20:53 78.155.228.*** Link la comentariu
    0
    0

    Suntem mandri de dvs de aici tot de prin departari! Cu respect Florin Rusu - Irlanda

    Raportează
  • postat de Petru Sâmbătă, 10 Ianuarie 2015 11:21 5.13.176.*** Link la comentariu
    9
    0

    D-na invatatoare, a-ti profesat la scoala 33? Numele dvs coincide cu numele invatatoarei mele. Ar fi o mare surpriza placuta

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.