Din celălalt capăt al lumii, gălăţeanca Nineta Bărbulescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Australia şi Noua Zeelandă, a acceptat să ne acorde un interviu.
- Excelenţa Voastră, sunteţi primul ambasador al României desemnat de preşedintele Klaus Iohannis. Pe vremea când eraţi elevă în Galaţi, la ce carieră visaţi?
- Sunt gălăţeancă prin naştere şi educaţie, toate visurile mele din copilărie au avut o dimensiune a depărtărilor, poate pentru că Dunărea este fereastra oraşului nostru spre lumea largă. Mi-am dorit să călătoresc departe, dar nu neapărat ca un turist, care doar vede alte locuri, ci ca să întâlnesc alţi oameni, alte culturi şi să înţeleg alte obiceiuri!
Am absolvit Şcoala Generală nr. 26 şi Liceul „Vasile Alecsandri”. Interesant mi se pare faptul că, deşi LVA era şi a rămas unul dintre primele cinci licee de elită din ţară, cu profil de matematică-fizică înainte de 1989, eu am avut un destin oarecum unic, deoarece am obţinut premii la Olimpiadele naţionale pentru Limba şi Literatura Română de la Bistriţa-Năsăud, Suceava, Iaşi şi Cluj. Rememorez cu plăcere şi faptul că la Bac-ul din 1987 am avut singurul zece din LVA la Limba română, motiv pentru care a fost pentru prima dată când şeful de promoţie provenea de la profilul Mecanică.
După ce am ratat admiterea la Facultatea de Filologie din Bucureşti, mi-am schimbat brusc opţiunea pentru Drept şi, culmea, după ce picasem cu media şapte la Litere, unde erau şase candidaţi pe loc, am intrat la Drept din prima, în condiţiile unei concurenţe de 27 pentru un loc. Nu întotdeauna un eşec este un pas înapoi!
Bineînţeles că rolul major l-au avut părinţii mei, care, din păcate, s-au mutat demult în Rai, dar care m-au sprijinit activ în toate proiectele mele.
- Care este cea mai frumoasă amintire legată de colegii şi de profesorii din Galaţi?
- Toată copilăria şi prima tinereţe sunt acolo, la Galaţi, deci orice amintire este minunată. Reţin şi vă pot enumera numele tuturor colegilor mei din generală şi din liceu. Să vă şi argumentez, mai ales în şcoala primară eram toţi de prin blocurile P-uri de lângă şcoală: Daniela Stoica, Anca Baculea, Nicuşor Bleoju, Silviu Paşniciuc, Florin Vlahi, Lorina Mărgărit şi George Drăgan (vecinii de bloc), Horia Timofte, Irina Aldea, Ema Chertic, Cătălin Lăzărescu, Liliana Fătu (actuală Huţanu), Eugen Huţanu, Marian Spanache (rebelul clasei!), Dan Dina, Valentin Boşneag, Corina Tuchilă… pot continua încă multe alte rânduri! Îi salut de foarte departe pe toţi colegii mei, le doresc sănătate şi să-şi vadă în continuare planurile realizate. Sper să ne putem revedea, cândva, poate chiar la anul, în august 2016, când revin în România!
Îmi amintesc şi de profesorii din generală, mai ales de cel de istorie: nu tolera indisciplina, iar pe elevii buni îi asculta abia la sfârşitul trimestrului, din toată materia, cu bonus din trimestrul precedent. Îmi amintesc când mi-a spus «Nineta, felicitări, ai trecut pe lângă zece!». Primul zece l-am luat abia în ultimul trimestru din acel an, dar şi acum îmi amintesc în detaliu Istoria antică şi medievală. Abia la Facultatea de Drept am înţeles că utiliza o metodă de antrenament al minţii, necesară pentru maximizarea potenţialului! Şi la biologie, unde o aveam ca dascăl pe celebra doamnă Niţă, aveam emoţii grele la fiecare notă, ca într-o întreaga sesiune de mai târziu!
- De ce aţi organizat, în iunie 2015, la Canberra, primul simpozion dedicat diasporei ştiinţifice româneşti din Australia, unde printre invitaţii de onoare s-a aflat şi gălăţeanul Cristian Calude, profesor la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, şi fost elev al CNVA?
- Diaspora ştiinţifică românească din toată lumea este brandul românesc de cea mai largă şi indiscutabilă anvergură. Chiar dacă eminentul profesor Calude nu a putut ajunge la seminar, am avut bucuria să am ca vorbitori personalităţi de marcă din Australia, de origine română: profesorul Silviu Itescu, CEO Mesoblast din Melbourne, care face cercetări cu celule stem adulte, decorat de Papă, profesorul Traian Chirilă de la Universitatea din Queensland, inventatorul corneei artificiale, profesor adjunct Floreana Coman de la Institutul regal pentru Tehnologie din Melbourne (RMIT), care are numeroase patente şi inovaţii în domeniul textilelor, cu aplicaţii din domeniul militar la fashion...
La seminar l-am avut invitat pe Onorabilul Malcolm Turnbull, ministrul federal australian al Comunicaţiilor, devenit luna trecută primul ministru al Australiei! A fost impresionat de povestea fascinantă a internetului de mare viteză din România, cu rădăcini în cablarea apartamentelor dintr-un bloc la o singură antenă (pe timpul celor doar două ore de televiziune de dinainte de 1989), astfel încât românii puteau viziona programele tv din statele vecine. Onorabilul Malcolm Turnbull a remarcat importanţa diasporei din toate timpurile, exemplificând cu podul peste Dunăre construit de arhitectul Apolodor din Damasc.
- Ce alţi gălăţeni cu cariere de succes mai ştiţi pe acest continent?
- Cel mai cunoscut australian cu rădăcini gălăţene este fiul emigrantului sărac Basil Teodorescu. Edward Theodor Granville, născut la Adelaide (Australia de Sud) şi intrat în mişcarea laburistă din Queensland, a fost ales membru al Parlamentului din Queensland în mai multe mandate succesive, şi numit Premier al acestui stat în perioada 1920 – 1925. Denumit Red Ted, este şi astăzi un nume de referinţă în politica laburistă australiană, fiind cel mai bogat trezorier din istoria Australiei. De numele său se leagă şi o reformă politică sustenabilă a Parlamentului din Brisbane, el instrumentând abolirea Camerei superioare a acestuia, Parlamentul din Queensland fiind şi în prezent singurul parlament unicameral din Australia. Portretul lui tronează la loc de cinste în clădirea Parlamentului din Brisbane.
Semnalez şi prezenţa, din 2007, în Australia, a Episcopului Mihail al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, născut în judeţul Galaţi. Desigur, am colegi gălăţeni din breasla diplomatică, inclusiv absolvenţi de LVA.
Abia aştept să cunosc şi alţi români, inclusiv gălăţeni, în Australia şi Noua Zeelandă. Poate mă ajutaţi şi dumneavoastră sau cititorii! Utilizez un cont de Facebook şi unul de Linkedin, astfel încât ne putem conecta şi virtual.
- Cum vedeţi oportunităţile de dezvoltare ale Galaţiului? Există posibilitatea unor legături de afaceri între porturile oraşului de la Dunăre şi cele de la antipozi?
- Una dintre priorităţile mele este identificarea unor oraşe din Australia şi Noua Zeelandă care să accepte înfrăţirea cu oraşe din topul zece românesc, Galaţi fiind în acest top, desigur! Spre exemplu, la Conferinţa Internaţională Maritimă PACIFIC 2015, abia încheiată la Sydney, am dialogat cu directorul de vânzări pentru Asia-Pacific al companiei Damen, dl. Roland Briene, proaspăt întors după prima sa vizită la Galaţi. Acesta mi-a povestit extrem de încântat despre importanţa Şantierului naval de la Galaţi pentru compania olandeză Damen, despre calitatea navelor civile şi militare care se construiesc acolo (una dintre machetele de la Sydney era a unei nave lansată la apă la Galaţi) şi, mai ales, despre gălăţeni, oameni foarte frumoşi la trup şi suflet şi extrem de primitori! Sper să se confirme un proiect de cooperare trilaterală România – Australia – Olanda până la sfârşitul anului 2015!
- Ce sfat le-aţi da elevilor care visează la o carieră în diplomaţie?
- O facultate temeinică este o bună pornire, de preferinţă profil umanist. Din 2013, Ministerul Afacerilor Externe organizează anual sau bienal concursuri pentru admiterea în breasla diplomatică, deci trebuie urmărite noutăţile pe website-ul instituţiei. O experienţă interesantă este şi Institutul Diplomatic Român! Perseverenţă, răbdare şi o focalizare pe obiectivul final, meseria de diplomat nu are spectaculozitatea scenelor clasice din filmele cu James Bond la recepţiile diplomatice! Este o onoare fără egal să îţi reprezinţi ţara! Singura mea povaţă pentru tinerii de astăzi este să încerce de câte ori este nevoie pentru a-şi realiza visul!
Cum sunt priviţi românii şi România în Australia şi Noua Zeelandă şi cât de legaţi mai sunt conaţionalii de ţara natală şi de tradiţiile româneşti, veţi afla în partea a doua a interviului pe care ni l-a acordat Excelenţa Sa Nineta Bărbulescu, vineri, în pagina de Diaspora a suplimentului de weekend al ziarului „Viaţa liberă”.
CV de ambasador
Cine este Nineta Bărbulescu
Diplomat român de carieră din 1994, Nineta Bărbulescu a fost numită ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Australia în august 2013 şi a fost desemnată ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Noua Zeelandă în aprilie 2015.
Născută în Galaţi, pe 23 februarie 1968, şi-a început cariera diplomatică imediat ce a absolvit, Magna cum Laude, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1992, fiind licenţiată în Drept Public Internaţional. A ocupat diferite poziţii în cadrul Ministerului de Externe al României, în cadrul Centrului Euro-Atlantic şi al Departamentului de Drept Public Internaţional. Printre cele mai importante funcţii deţinute se numără: director adjunct la Direcţia NATO şi Probleme Strategice în Ministerul Afacerilor Externe, preşedinte cu rang de secretar de stat la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor – ANCEX, şi director general Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX.
A avansat pas cu pas de la ataşat diplomatic până la calitatea de ambasador plenipotenţiar, care i-a fost acordată în 2010
Pentru contribuţii la politica externă a României, Preşedintele României i-a acordat distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în Rang de Cavaler.
În paralel cu cariera diplomatică, ambasadorul Nineta Bărbulescu a fost lector şi profesor invitat pentru dreptul internaţional public la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Ştiinţe Juridice la Universităţile „Dimitrie Cantemir", „Titu Maiorescu” şi la Institutul de Drept „Nicolae Titulescu”.
Este căsătorită din 1992 cu Dan Bărbulescu şi, după cum ne-a mărturisit: „Bogăţia noastră sunt cei patru băieţi: Tudor Ioan (22 de ani), student la Australian National University, Victor Andrei (19 ani), student la Canberra Institute for Technology, Cristian Dimitrie (13 ani), elev la Liceul Belconnen, în clasa a VII-a şi David Ioan Constantin (9 ani), elev în clasa a III-a la Hawker Primary School”.
1. Nineta Bărbulescu, 2. Familia ambasadorului Nineta Bărbulescu, 3. Un tablou realizat de Excelenţa Sa Nineta Bărbulescu oferit Onorabilei Julie Bishop, şefa diplomaţiei australiene, 4. Simpozionul diasporei ştiinţifice româneşti de la Canberra, 5. Prezentarea scrisorilor de acreditare la Wellington, 3 iunie 2015, 6. Cu Brian Schmidt, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, 7. La Hobart, cu Dorel Golan, o mare pianistă a lumii, 8. Edward Theodor Granville, 9. Episcopului Mihail al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande
