A fost şeful echipei de proiectare aripă şi ampenaje la primul avion ultrauşor în modelare 3D la Aerostar Bacău şi a participat la realizarea replicii avionului de epocă din al doilea război mondial Focke-Wulf FW 190, pentru un client din Germania. Acum lucrează pentru firma Dassault Aviation din Saint Cloud, Franţa, unde cea mai recentă misiune a fost de designer şi şef al echipei de proiectare zona tren de aterizare frontal şi amenajare cockpit - pilot şi copilot - la avionul Falcon 5X. Toate aceste realizări extraordinare îi aparţin inginerului Gică Ilie, absolvent al Facultăţii de Mecanică, secţia TCM, de la Galaţi.
A rămas fidel visului său
Elev la Liceul Industrial de Construcţii de Maşini nr. 1, de pe strada Radu Negru, Gică Ilie îşi aminteşte că era timid, dar după primele teze profesorii intrau în clasă întrebând: „Cine este Ilie?”. Motivul? Avea nota cea mai mare!
„Aveam înclinaţie către desen încă din şcoala generală, la un moment dat fiind tentat să merg către filiera umanistă, dar a trebuit să înţeleg şi cerinţele mamei, că nu aveam posibilităţi financiare. Tatăl meu se prăpădise când eu, fratele şi sora eram foarte mici”, îşi aminteşte Gică Ilie. A absolvit printre primii Facultatea de Mecanică, secţia TCM. Pentru că, în acel an, 1985, nu a existat niciun post la Galaţi, a ales, împreună cu soţia lui, o gălăţeancă, repartiţia la Întreprinderea de Avioane Bacău.
După anul 1990, întreprinderea s-a transformat în Aerostar, dar avea să vină cea mai grea perioadă: „Nu prea mai era de muncă în domeniul aviaţiei. Căutam să facem orice pentru industrie: butoaie de bere, piese pentru războaie de ţesut şi multe altele. Tentaţia de a pleca în alt domeniu era foarte mare, dar am rămas fidel visului meu: să proiectez avioane pentru marile firme ale lumii”, ne-a mărturisit Gică Ilie. Visul i s-a împlinit în 2002, de când lucrează în străinătate.
Israel
Când Aerostar a revenit la producţia de avioane şi a început colaborările externe, Gică Ilie a reuşit să meargă, în interes de serviciu, în SUA, apoi în Italia. A văzut facilităţile de producţie şi de proiectare ale firmelor Cessna din Wichita şi Independence, şi Piaggio Aviation din Genova. „Din anul 2002 am plecat în Israel, unde am lucrat la Israel Aerospace Industries – IAI - pentru compania americană Gulfstream, la proiectarea avionului business jet G150. În prima parte am lucrat în zona cockpit ca designer. Apoi am fost şeful echipei de design a fuselajului posterior (coada avionului) modelarea în 3D. A mai fost o scurtă perioadă când am lucrat la următorul avion G280, dar criza din 2008 a făcut să plec în Franţa. Aici am ajuns în 2009, când am început să lucrez pentru o firmă ce avea în proiectare un avion turbopropulsor în zona Metz. Am fost şeful echipei de design a aripii şi ampenajelor”, ne-a povestit Gică Ilie.
Franţa
Din 2011, lucrează la birourile de proiectare Dassault Aviation din Saint Cloud. „Aici se proiectează cel mai avansat avion bussines jet al familiei Falcon şi anume Falcon 5X. Acum suntem în faza de execuţie, urmând în scurt timp să fie primul zbor al avionului. Firma Dassault este cea care produce softul cel mai utilizat în activitatea de proiectare în domeniul aviaţiei - CATIA”, ne-a explicat Gică Ilie. N-a uitat, însă, că a început proiectarea la planşetă, cu hârtie şi creion, calc şi trusa Rotring şi a parcurs apoi toate fazele trecerii la digital 2D şi 3D. Iar toate acesta au însemnat multe ore de învăţare în mod autodidact!
Ce înseamnă proiectarea structurii aeronavelor
„Omul obişnuit, care merge azi cu avionul, trebuie să înţeleagă că, în spatele panourilor pe care le vede în interiorul unei aeronave, există o structură (cadre şi lise, nervuri şi lonjeroane) care împreună cu învelişul asigură capacitatea de operare în zbor, care implică mii de ore de muncă pentru design, calcul şi execuţie. Aeronava operează la înălţimi şi viteze incomparabil mai mari faţă de celelalte vehicule, iar o cedare structurală duce la o catastrofă. Din experienţă, activitatea de proiectare şi execuţie a avioanelor de dezvoltare şi test durează circa cinci ani, după care vorbim de fabricaţia de serie. Deci în viaţa activă de 40 de ani poţi participa la circa opt programe”, ne-a explicat Gică Ilie.
Ce-l mai leagă de Galaţi
Gică Ilie s-a născut la Fălciu, în judeţul Vaslui, şi a venit în Galaţi după absolvirea şcolii generale, pentru că aici avea rude. În oraşul de la Dunăre, prietenia din liceu cu o gălăţeancă s-a transformat în căsătorie. Aici li s-a născut primul fiu, Alex, iar când au plecat din Galaţi îl aşteptau deja pe cel de-al doilea fiu, pe Lucian. De aceea ne-am permis să-l numim pe Gică Ilie gălăţean şi să-l întrebăm ce-l mai leagă acum de oraşul de la Dunăre: „În primul rând amintirile - liceu, facultate. Anii tinereţii mele - Parfumul Teilor, Grădina Publică, faleza Dunării, fotbalul de la CSU Galaţi, stadionul Portu Roşu, Campionatul mondial de hochei pe gheaţă - grupa B şi câte altele... În al doilea rând familia - mama şi un unchi al soţiei trăiesc în Galaţi, fratele meu, verişorii mei sunt tot aici. Deci legăturile cu Galaţiul sunt destul de puternice. Iar cu România legăturile sunt nemijlocite: sunt cetăţean român şi reprezint cu succes România în tot ceea ce fac!”.
Sfaturi pentru viitorii ingineri
Gică Ilie nu şi-a uitat, nici după 30 de ani de la absolvire, profesorii, cărora le mulţumeşte pentru pregătirea oferită şi colegii, cu care s-a înţeles foarte bine. Dovadă că legăturile de prietenie au rezistat şi se reîntâlnesc cu drag de câte ori este posibil. În toamna trecută a avut loc întâlnirea de trei decenii a promoţiei TCM 1985: „După discursul decanului Cătălin Fetecău, colegii promoţiei am luat hotărârea să donăm fonduri pentru noua generaţie de tineri ingineri, începând cu aprilie 2016”, ne-a relatat Gică Ilie.
Ideea este cu atât mai bine venită cu cât ingineria nu mai este în topul preferinţelor tinerilor, din cauza lipsei de perspectivă în acest domeniu, în România. De aceea l-am rugat pe Gică Ilie să le dea un sfat tinerilor: „Fără inginerie nu progresăm în orice domeniu de activitate am privi. Ce le pot spune tinerilor mei colegi gălăţeni care sunt pe băncile facultăţii: să fie convinşi că pregătirea ce o primesc este de calitate, şi pot acumula cunoştinţele cu care să facă faţă cerinţelor actuale, dar trebuie să trateze cu seriozitate şi multă muncă pregătirea lor. La asta trebuie să adauge un pic din acel spirit autodidactic - de cercetare a ceea ce e nou în domeniul de interes. Mediul în care lucrăm este destul de concurenţial - spre exemplu majoritatea colegilor cu care lucrez sunt absolvenţi de aeronave din toată lumea - dar ştiu că trebuie să mă pregătesc să fiu la curent cu ceea ce e nou în domeniul meu de activitate”.
În foto 5, promoţia TCM 1985 - 30 ani. Foto 6: La căsătoria fiului mai mic. Foto 7 - Cu nepoţii la Braşov. În foto 8, de Ziua Naţională la Ambasada României din Paris
