„Am fost mandră când Directorul Galeriilor Naţionale Australiene mi-a spus că «Păsările în spaţiu» ale lui Constantin Brâncuşi, achiziţionate de Australia în 1973, la o licitaţie internaţională, reprezintă cea mai valoroasă operă de artă străină din Australia. Sunt cele mai mari păsări, în marmură albă şi neagră, comisionate de Brâncuşi pentru templul unui maharajah indian, proiect abandonat ulterior! La Canberra, "Păsările" sunt aşezate într-un spot deosebit, pe un ochi de apă, cu susur de apă, aşa cum a dorit artistul român, supranumit Patriarhul Sculpturii Moderne”, ne-a mărturisit, într-un interviu acordat la finele anului trecut, Excelenţa Sa, Ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă, gălăţeanca Nineta Bărbulescu.
Mărturia sa capătă şi mai multă însemnătate astăzi, când numele lui Constantin Brâncuşi va fi pe buzele întregii lumi, din New York până la Chişinău. De ce? Pentru că, în premieră, data de 19 februarie, când s-a născut Constantin Brâncuşi, înscrisă în calendarul cultural universal, va fi serbată ca zi de sărbătoare naţională, reglementată prin Legea nr. 305. Actul normativ şi-ar dori să fie o „reparaţie morală”, adică să mai spele umilinţa la care a fost supus Constantin Brâncuşi atunci când a vrut să lase moştenire toată opera sa poporului nostru, dar a fost refuzat.
Pentru că legea prevede că de "Ziua Brâncuşi" autorităţile pot organiza sau sprijini manifestări cultural-artistice dedicate, Institutul Cultural Român, prin reprezentanţele sale, a lansat Programul naţional "Brâncuşi 140", fiindcă astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea creatorului „jumătate zeu, jumătate ţăran”, după cum îl numea Peggy Guggenheim.
„Brâncuşi”, filmul
Filmul documentar „Brâncuşi”, realizat de Cornel Mihalache, va fi proiectat astăzi la institutele culturale româneşti din Roma, Veneţia, Stockholm, Budapesta, Bruxelles, Madrid, Praga, Paris, Tel Aviv, Viena, Beijing, Istanbul şi New York, precedat de prelegeri sau de conferinţe despre viaţa şi opera brâncuşiană. Documentarul urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român, folosindu-se chiar de amintirile sale atestate prin fotografii, notiţe, iar filmările s-au realizat în locuri atinse de trecerea lui Brâncuşi sau a operelor sale: satul natal Hobiţa, biserica Cişmeaua Mavrogheni din Bucureşti, în corul căreia a cântat, biserica româna din Paris, unde a fost paracliser în primii ani, restaurantul Chartier, unde a spălat pahare ca să se poată întreţine, Place Dauphine 19, unde a locuit la mansardă, Montparnasse 54, locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin 11, cimitirele Pere Lachaise şi Montparnasse, unde odihnesc prietenii lui, Muzeul Rodin şi mormântul lui Rodin de la Meudon - cu replica sa la Philadelphia, Centre Pompidou, cu atelierul vechi şi macheta viitorului atelier…
La Londra va fi proiectat documentarul BBC2 "Tony Cragg on Constantin Brâncuşi” (1992), realizat de cineastul Bruno Wollheim, în regia lui Christopher Swayne.
La Lisabona, prelegerea cu titlul Viziuni ale infinitului - realizată de echipa Institutului Cultural va fi urmată de proiecţia a două documentare artistice cu titlul Constantin Brâncuşi: „Coloana sau lecţia despre infinit”, în regia lui Laurenţiu Damian şi „Concert pentru clarinet, domnişoara Pogany şi Brâncuşi” în regia lui Francisc Mráz.
Fotografii, nisip şi proiecţii holografice
Un eveniment inedit va avea loc la New York, găzduit de The Wild Horses of Sable Island Gallery. Este vorba despre vernisajul expoziţiei de fotografii realizate de Roberto Dutesco, artist plurivalent - fotograf, poet şi cineast - născut în România, cetăţean canadian şi stabilit la New York. Devenit cunoscut pe plan internaţional prin proiectele sale artistice cu caii sălbatici de pe Sable Island, de unde şi numele galeriei sale, Dutesco a dedicat un alt proiect major Coloanei infinite a lui Brâncuşi. Pe 6 iulie 2005, artistul a fotografiat încontinuu, timp de 24 de ore, monumentala coloana, văzută în diverse ipostaze, care îi accentuează volumetria geometrică. Rezultatul acestei experienţe personale unice este o serie de 250 de fotografii alb-negru, dintre care multe vor fi pe simezele actualei expoziţii. Mai mult, propriul album de fotografii cu operele lui Brâncuşi, publicat de Roberto Dutesco în semn de omagiu adus sculptorului, va fi inclus într-o expoziţie de carte cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York, dedicate operei şi personalităţii lui Brâncuşi, incluzând monografii şi studii critice, în engleză, română şi franceză.
Un alt eveniment inedit va avea loc la Praga, prin spectacolul creativ al scenografei Mariana Pachis, care va realiza desene în nisip inspirate din creaţia brâncuşiană, proiectate pe ecran cinematografic.
La Berlin, celebrarea lui Brâncuşi va debuta cu prezentarea unei proiecţii holografice cu mapare, realizată de Modulab. Aceasta va avea ca punct central de interes Coloana Infinitului a lui Brâncuşi, însoţită de diverse elemente tradiţionale româneşti.
Pasărea măiastră
Cu nimic mai prejos sunt manifestările organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chişinău: spectacolul de pantomimă, poezie şi muzică „Pasăre în văzduh” şi vernisajul expoziţiei „Constantin Brâncuşi - pasărea măiastră". Este vorba de o amplă expoziţie care aduce în faţa publicului o serie de documente şi fotografii legate de parcursul biografic al lui Brâncuşi, imagini ale operelor sale, exegeze critice, articole, scrisori şi marturii referitoare la crezul artistic şi existenţial al celui care a vrut să înalţe totul dincolo de pământ şi a făcut piatra să cânte pentru Omenire.
