Prilej de bucurie, de surprize sau de stres provocat de alegerea celui mai potrivit mărţişor, micul simbol românesc capătă o cu totul altă valoare în străinătate. Tocmai de aceea am încercat să aflăm ce preţ mai pun trei gălăţence din Italia, Marea Britanie şi Australia pe tradiţia mărţişorului şi de unde îşi procură mica podoabă a primăverii.
"Un sertărel special în sufletul meu"
„Chiar dacă locuiesc în Italia, unde mărţişorul nu există şi nu este cunoscut, noi îl respectam. În fiecare an, de 1 Martie, soţul şi băiatul îmi dăruiesc flori - zambile, pentru că ele se găsesc aici. În România primeam ghiocei, viorele, brebenei şi ceapa ciorii, buchetele delicate de flori de pădure şi mărţişoare pe care mi le prindeau în piept, în dreptul inimii. Da, în dreptul inimii, pentru că mărţişorul este un simbol al vieţii şi al iubirii pure”, ne-a mărturisit Gina Bradea, o gălăţeancă despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă”.
Gina Bradea şi-a adus ghiocei din România şi i-a plantat în grădină, dar, pentru că au înflorit în ianuarie, acum sunt deja trecuţi. „Pentru mine, mărţişorul este ceva delicat, gingaş, inocent, cu o valoare materiala micuţă, dar cu o imensă valoare spirituală. Întotdeauna am iubit mărţişoarele delicate, din metal galben sau alb, pictate, în formă de potcoavă, coşar, trifoi cu patru foi, floricele, buburuze, iniţiale. În ultimii ani, mărţişorul a devenit un kitsch comercial, de foarte mare prost gust, în cea mai mare parte. Piaţa este inundată de „bibiloaie” imense din gips, aranjamente stridente din flori artificiale, extrem de groteşti. Mai sunt artizani care fac mărţişoare handmade absolut splendide, dar care se pierd adesea în marea de kitschuri. Păcat!”, spune dezamăgită gălăţeanca.
Păstrează şi acum în cutia de bijuterii, câteva mărţişoare primite în copilărie - metalice şi flori din pânză.
Mărţişoare dulci
În ultimii ani, mărţişoarele clasice au un rival pe piaţa culinară: mărţişoarele comestibile. Aşa că am profitat de Gina Bradea, cunoscută pentru blogul ei, pofta-buna.com, pentru a-i cere o reţetă de mărţişor de mâncat. Aşa am aflat că în Italia, de 1-8 martie, există tradiţia unui tort care simbolizează venirea primăverii: tortul Mimoza, o reţetă extrem de fină şi de ieftină, cu blat simplu şi cremă de vanilie, fără decor elaborat, dar de mare efect. Reţeta o puteţi găsi pe blogul culinar al Ginei Bradea, dar mai potrivit ar fi un alt mărţişor dulce! Din varietatea de biscuiţi, cupcakes, turtă dulce sau minitortuleţe, decorate cu pastă de zahar sau royal icing, gălăţeanca vă propune nişte brioşe cu portocale şi ghimbir. O nebunie!
"Mărţişorul, parte a sufletului românesc"
"Ca româncă, nu pot disocia ziua de 1 martie de Mărţişor. Simbol al spiritualităţii româneşti, cred ca Mărţişorul e intrat în ADN-ul care ne defineşte ca naţiune. Ziua de Mărţişor e una dintre sărbătorile care ne compun fiecare an al vieţii, cu elementul de surpriză care însoţeşte fiecare gând materializat afectiv pentru noi. Surpriză ca formă a micului simbol ales din multitudinea creaţiilor dedicate acestei zile, ca număr de fiinţe care ne fac să simţim căldura şi importanţa unui gest, ca noutate în concepţiile care îmbogăţesc în fiecare alt an, colecţia de simboluri tradiţionale şi novatoare, cu care sensibilitatea şi imaginaţia românească întâmpină prima zi a primăverii", ne-a mărturisit, din Marea Britanie, gălăţeanca Daniela Lawson, despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a ziarului "Viaţa liberă", atunci când a promovat ia românească printre englezoaice.
"Chiar dacă mărţişorul nu mai este doar clasicul mic vestitor al primăverii prins în piept, farmecul lui rămâne acelaşi şi pătrunde direct în inimă, chiar şi devenit virtual. Tehnologia şi poşta clasică ne dau şansa să ne bucurăm de 1 Martie de la orice distanţă, trimiţând şi primind felicitări şi mărţişoare virtuale sau reale. Pe meleaguri străine, devenim şi ambasadori ai culturii româneşti. Cu românii prezenţi astăzi în atâtea alte ţări ale lumii, este de necrezut pe câte meridiane călătoreşte Mărţişorul, parte a sufletului românesc, oriunde s-ar afla!", afirmă, cu convingere, Daniela Lawson.
Cu gândul la cojoacele Babei Dochia
„Este încă vară toridă în Australia şi ceva mai ploioasă în Noua Zeelandă, dar, oricum, în februarie, gândul îţi zboară la tradiţia sărbătoririi începutului de An, la cojoacele Babei Dochia şi obiceiurile precreştine”, ne-a mărturisit, de la capătul lumii, Excelenţa Sa Ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă, gălăţeanca Nineta Bărbulescu.
„De Mărţişor, ne pregătim în varii feluri, fie cumpărăm mărţişoare de când ajungem în România, uneori confecţionăm pe plan local sau apelăm la magazinele cu produse chinezeşti, foarte populare şi accesibile în Australia, de unde se pot alege, combina şi orândui diverse mărunţişuri care se pot uşor transforma în mici obiecte cu valoare de Mărţişor. Uneori o fotografie comună din anii trecuţi poate fi un Mărţişor inspirat, altfel orice lucru care are cea mai mică legătură cu obiceiurile româneşti sau cu amintirile fiecăruia poate fi Mărţişorul cuiva drag!”, spune ES Nineta Bărbulescu.
Pentru comunităţile româneşti de la Antipozi există deja o tradiţie: o duminică din intervalul 1 - 10 martie pentru o adunare câmpenească. „Comunitatea românească din Canberra şi din teritoriul capitalei Australiene este foarte mică, dar ţinem aproape unii de alţii, aşa cum puteţi vedea din fotografiile de la picnicurile de Mărţişor din anii trecuţi! Pentru acest an vom organiza un picnic pe 6 martie şi mă gândesc să punem la cale un alt proiect cultural, despre care voi vorbi la momentul oportun! Cu ocazia zilelor de 1 şi 8 Martie, le urez tuturor doamnelor şi domnişoarelor cititoare ale ziarului Viaţa liberă să fie sănătoase, voioase şi înconjurate de cei dragi, iar Mărţişorul să le aducă belşug şi să le poarte norocul cel bun tot anul 2016!”, ne-a transmis ES Nineta Bărbulescu.
