Ce şanse ar putea avea scrumbia noastră, care va umple grătarele de Florii, sau o saramură dobrogeană aşa cum numai pescarii Deltei ştiu să facă, în faţa preţioaselor fructe de mare ori a peştelui oceanic, gătite după reţete italieneşti?
La o asemenea întrebare ar putea să ne răspundă toţi gălăţenii diasporei care înghit în sec la gândul ospăţului de-acasă. Şi totuşi, peştele din străinătate are acelaşi gust şi savoare cu acela prins ori cumpărat de la Dunărea de Jos? Asta am încercat să aflăm de la un profesionist al gustului bun - gălăţeanca Gina Bradea, ambasadorul bucatelor româneşti în Italia, despre care aţi mai putut citi în „Viaţa liberă”.
"Cu gust de mâl"
În Italia nu se mănâncă peştele de apa dulce, ci doar peşte marin sau oceanic şi fructe de mare. Am găsit aici chefal şi, extrem de rar, crap, dar cu gust de mâl. Nu m-a încântat deloc. Se găseşte mult păstrăv şi acesta e chiar bun, dar este păstrăv de crescătorie. Păstrăvul românesc de munte este mult mai bun”, ne-a spus Gina Bradea.
Ce face gălăţeanca? Îşi aduce peşte de acasă, din România: scrumbie, crap, somn, caras, ştiucă, plătică, biban, sânger. „Acum două săptămâni am venit din România şi ştiţi ce mi-am adus? Leurdă, mărar, leuştean, ştevie, urzici, nuci, lapte, brânză, smântână şi unt de la ţărani şi muuuult peşte. Ditamai lada frigorifică, din aceea de farmacie, în care am băgat peste zece kg de peşte!”, ne-a spus Gina Bradea. Pe jumătate dobrogeancă, a crescut cu peşte de apa dulce, pe care-l găteşte aşa cum a învăţat de la familia ei: „Ştiu să fac de toate: ciorbă de peşte sau perişoare din peşte, zacuscă, sarmale, chifteluţe, saramură şi plachie, peşte pe grătar, la tigaie, la cuptor sau frigărui, ştiucă sau crapi dolofani umpluţi.... De toate. Aici am peste 50 de reţete din peşte şi fructe de mare, româneşti majoritatea, şi puţine italiene: https://pofta-buna.com/category/mancaruri/peste/”.
Cu sau fără apă de Dunăre
Se spune că secretul unei în saramuri ori al unei ciorbe de peşte stă în apa de Dunăre care trebuie pusă. E o legendă? „Da şi nu. Peştele de Dunăre are o savoare şi o dulceaţă greu de descris în cuvinte. Cunoscătorii ştiu la ce mă refer. E «acel ceva»! Cine a fost în Deltă sau prin împrejurimi şi a mâncat preparate din peşte făcute de pescari, nu le uită toată viaţa. Marele secret constă în peştele de Dunăre, proaspăt prins şi gătit imediat, fără să stea la congelator cine ştie cât timp, fără sa fie îngheţat şi dezgheţat de zeci de ori. La care se adaugă un strop din sufletul pescarilor. Iar aerul acela are ceva anume: dacă respiri o singură dată acel aer, creează dependenţă şi rămâi cu un dor adânc în suflet”, ne-a dezvăluit Gina Bradea.
Nimic nu e la fel de gustos ca acasă
Am întrebat-o pe Gina Bradea ce specie ar recomanda pentru ca peştele să fie la fel de gustos ca acasă, la Galaţi, iar răspunsul ne-a pus pe gânduri: „Nimic nu e la fel de gustos ca acasă. Totul are alt gust. Sunt multe specii de peşte şi fructe de mare în Italia, mai mult sau mai puţin proaspete, depinde de unde le cumperi. Şi contează mult şi să te pricepi, să ştii să alegi peştele proaspăt. Nu sunt aţa cinstiţi italienii cum cred unii, ba chiar dimpotrivă. Să nu uităm ca Mafia provine din Italia. Poţi lua orice peşte pe care să-l găteşti după reţetele româneşti sau italiene. Va fi diferit. Peştele marin din Italia are savoarea lui, e bun, da. Dar pentru românca din mine, scrumbia, crapul, ştiuca şi carasul sunt incomparabile!”
Scrumbia nu-i sardină
"Nu se găseşte scrumbie în Italia. Se găseşte sardină (tot din familia scrumbiei), dar micuţă, cum sunt hamsiile la noi. Sunt foarte gustoase, iar preţul este între trei şi şase euro pe kg, depinde cum şi unde o găseşti. De fapt, şi la Galaţi am văzut de foarte multe ori sardină vândută pe post de scrumbie. E mai albăstruie decât scrumbia, dar puţini oameni fac diferenţa", ne-a atras atenţia Gina Bradea.
Videoreţetă de saramură
Teoria e minunată, practica ne dă de furcă. Tocmai pentru a nu da greş, Gina Bradea vă oferă nu doar reţeta, ci şi demonstraţia pentru o saramură ca-n Dobrogea, cu peşte fript pe jar şi multe legume coapte tot pe grătar: ardei gras şi iute, roşii, totul parfumat cu cimbru şi usturoi din belşug. Reţeta şi videoclipul le găsiţi pe https://pofta-buna.com/saramura-de-peste-pescareasca-reteta-dobrogeana/.
Potrivit Ginei Bradea, tot secretul unei saramuri stă în zeamă! Dacă zeama e gustoasă, cu un jai (plevuşcă, peşte mic), mănânci o oală de zeamă, dar dacă e apă chioară şi lipsită de gust, păcat de peşte, oricât ar fi el de vestit! Iar dacă vreţi o saramură made in Italia, folosiţi doradă, macrou şi ton mic, suc de roşii, cimbru proaspăt şi sigur n-o să regretaţi, vă garantează Gina Bradea.
Cine este Gina Bradea
| Economist de profesie, a practicat multe meserii şi a urmat tot felul de cursuri de calificare, perfecţionare, seminarii şi traininguri.
| A lucrat în alimentaţie publică, la INTFOR, a fost manager la diverse firme de vânzari, şi chiar în asigurări o perioadă
| Blogger culinar, şi-a lansat prima carte de bucate: „Poftă bună cu Gina Bradea. Reţete simple, de mare efect”
