Badanta, die Pflegerin, limpiadora, cuidado de nińos y ancianos, care assistant ori support worker sunt tot atâtea nume străine pentru una şi aceeaşi muncă, aceea de îngrijitoare a unei persoane.
Poate fi un copil, un bătrân, o persoană cu dizabilităţi, dar, în realitate, în cele mai multe cazuri, îngrijitoarea ajunge să ţină pe umeri o casă întreagă, fiind tratată ca un fel de slugă, la cheremul întregii familii care o plăteşte. Acesta este destinul pe care şi-l asumă, cu inima grea şi speranţele ţăndări, nenumărate românce care iau drumul străinătăţii. Tocmai pentru că, adesea, menajerele sau îngrijitoarele devin victime ale unei sclavii moderne, ale muncii forţate dincolo de limite, situaţia lor a ajuns în atenţia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg.
Potrivit unui comunicat de presă postat pe portalul Parlamentului, senatorul Viorel Badea, membru al delegaţiei române la APCE, a prezentat, în cadrul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă a APCE, proiectul de rezoluţie aferent raportului privind “Dreptul la muncă al lucrătorilor casnici, în special al femeilor, în Europa”.
Conştientizare
Potrivit raportorului român, iniţiativa are ca scop conştientizarea, în special în rândul decidenţilor politici, a importanţei crescânde a muncii domestice în statele gazdă, atât din perspectiva pieţei muncii, cât şi a valorii adăugate la nivel social. Această contribuţie, în opinia senatorului român, nu este apreciată la adevărata ei valoare în statele gazdă: “Intenţia mea este de a promova ieşirea din cercul vicios al precarităţii muncii domestice, prin convenirea unei definiţii legale la nivel european a lucrătorului casnic, recunoaşterea muncii domestice ca muncă reală, cu toate drepturile şi obligaţiile legale pe care le presupune acest statut, în conformitate cu principiile fundamentale ale legislaţiei muncii: plată egală pentru muncă egală, dreptul la odihnă zilnică şi săptămânală, drepturile care decurg din maternitate”, a arătat raportorul român.
Senatorul Viorel Badea a pledat totodată pentru tratarea nediscriminatorie a lucrătorilor casnici, indiferent de statutul lor, şi pentru prevenirea şi combaterea exploatării acestora, îndeosebi a femeilor, care, din păcate, în unele state membre ale Consiliului Europei devin victime ale sclaviei moderne sau muncii forţate. În context, Badea a mai adăugat că reţinerea de către unii angajatori a actelor de identitate şi de călătorie ale lucrătorilor casnici constituie o practică inacceptabilă!
Soluţii
Senatorul a propus: informarea cu privire la drepturile de care dispun lucrătorii casnici şi modalităţile concrete în care îşi pot valorifica efectiv aceste drepturi, constituirea unor echipe multilingvistice ale inspecţiei muncii care să fie familiarizate cu specificul muncii domestice, înlesnirea accesului lucrătorilor casnici la mecanisme cât mai simple de raportare a abuzurilor angajatorilor, furnizarea de asistenţă juridică gratuită, inclusiv prin intermediul misiunilor diplomatice, măsuri de stimulare a formalizării activităţii prestate de lucrătorii casnici, inclusiv prin facilităţi de natură fiscală pentru angajator.
“Dificultăţile cu care se confruntă lucrătoarele casnice trebuie să ajungă la urechile celor care pot schimba ceva prin decizia lor politică. Pentru ca vocea lor să se facă auzită şi pentru ca situaţia lor să nu mai pară fără ieşire, este nevoie de o implicare susţinută din partea noastră”, a menţionat raportorul român, la finalul prezentării sale.
Proiectul de rezoluţie a fost adoptat în unanimitate de membrii comisiei şi va fi transmis spre vot final Comisiei permanente a APCE, ale cărei lucrări se vor desfăşura pe 30 mai, la Praga.
