„Monica Mitu – un «mit» al femeii manager”, aşa se intitula pagina pe care ziarul „Viaţa liberă” o dedicase, pe 29 iunie 1995, firmei Konac şi tinerei inginere care, la doar 25 de ani, o crease de la „ac şi aţă” şi o manageria cu succes. Dar competenţa nu cunoaşte graniţe! Astăzi, Monica, devenită prin căsătorie Simmonds, este business manager în departamentul de finanţe al companiei Martinrea International, a doua ca mărime din Canada în domeniul construcţiilor de autoturisme. Şi, pentru că dragostea dintâi - începută în Galaţi - nu se uită, Monica Simmonds reprezintă, în timpul liber, o companie de accesorii vestimentare Stella & Dot.
La 29 de ani, managerul firmei Konac, aflată în plină ascensiune, Monica avea tot ce-şi putea dori în Galaţi, dar ceva o „trăgea” în Canada. Pe 5 iulie 1995 a lăsat totul în urmă. Cu doar patru bagaje şi o inimă plină de curaj şi vise pentru viaţa lor nouă, a emigrat legal în Canada, alături de fiul ei, Alexandru. Băiatul, în vârstă de opt ani, a fost singurul care a ştiut de planul ei de a emigra! Tatăl lui era deja în Vancouver, dar fiind deja despărţiţi din România, Monica şi fiul au venit în Toronto, unde nişte prieteni i-au găzduit pentru o lună, cât să-şi găsească o locuinţă şi să se „dezmeticească”.
Curajul de a răzbate
Inginer de profesie, absolventă a Facultăţii de Utilaje şi Ingineria Proceselor Chimice din cadrul Politehnicii Bucureşti, Monica ştia deja ce o aşteaptă în Canada: „Înainte de a pleca definitiv din România am aplicat pentru o bursă prin Camera de Comerţ Galaţi şi am fost acceptată să merg o lună în SUA la un schimb de experienţă organizat special pentru femei manager din estul Europei care aveau angajate femei. Eu cred că acest schimb de experienţă a fost salvator pentru mine, pentru că am văzut acest continent întâi ca business woman şi nu ca emigrant. Mi-a schimbat total viziunea, încrederea că voi putea reuşi şi mi-a dat mult - mult curaj să răzbat”, ne-a mărturisit.
În afara curajului şi a viselor, a mai luat ceva cu ea în Canada: pagina de ziar pe care „Viaţa liberă” i-o dedicase, pe 29 iunie 1995, cu doar câteva zile înainte ca ea să zboare spre o viaţă nouă. Era povestea ei de succes începută, neaşteptat, cu patru ani în urmă, de la o... giacă.
Cum poate o giacă să-ţi schimbe viaţa
În 1991, Monica lucra ca inginer tehnolog la Galfirtex Galaţi. Pentru că a avut dintotdeauna o slăbiciune pentru haine şi accesorii, dar şi o îndemânare moştenită de la bunica ei, a confecţionat o giacă din pânză pe care a pus-o în vânzare la consignaţia „Mariano” din pasajul subteran. „Asta a fost «mobilul crimei»: Marian Băilă, proprietarul magazinului, a întrebat-o pe vânzătoare cine a adus giaca, iar sora mea, care se afla chiar atunci în magazin, i-a dat detalii despre mine”.
Marian a venit la fabrică să mă cunoască personal şi să îmi propună să merg să lucrez pentru el: să deschidem o societate de producţie care să angajeze femei şi să confecţionăm haine. Aşa s-a născut Konac SRL, făbricuţa care a confecţionat toate hainele de lucru ale Romtelecom, Renel şi ale câtorva licee care au vrut uniforme speciale.
Aici, la Konac, mi-am făcut eu adevărata ucenicie în business. Marian mi-a spus aşa: «îţi dau un milion de lei ca fond de investiţie, eu nu mă pricep, dar de asta te angajez pe tine. Nu îţi dau nimic, dar îţi cer totul!». Vorba vine, căci de la el am învăţat foarte multe, dar cred că şi tinereţea, entuziasmul şi dorinţa de a crea ceva nou m-au determinat să pun pe picioare acea firmă care, la plecarea mea în Canada, avea deja 50 de lucrătoare şi contracte cu Germania şi Italia”, îşi aminteşte Monica.
Premoniţia
Stabilită în Kitchener, Monica a urmat cursuri de limba engleză şi de utilizare a calculatorului, finanţate de guvern pentru integrarea noilor canadieni. După aproape nouă luni şi-a găsit, în Toronto, primul loc de muncă: asistent de producţie la o companie textilă care producea pentru linia Whole Home a magazinului universal Sears.
Lucra deja de aproape doi ani, pentru compania de textile din Canada când, într-o sâmbătă dimineaţă, s-a trezit din somn cu o premoniţie. Dacă de obicei, partenerul ei la acea vreme se ducea să cumpere ziarul de sâmbătă şi croissante pentru cafea, dar de această dată nu l-a lăsat. S-a dus ea pentru că a simţit că în ziarul acela se afla o oportunitate pentru ea. Şi aşa a şi fost!
„O companie care lucra cu industria de autoturisme căuta un industrial engineer cu experienţă în industria textilă. Am aplicat, m-au angajat imediat cu un salariu mult mai mare. În doar câteva luni ne luam deja prima casă, cu cinci camere! Şi acum râd cu Alex când ne gândim că el avea trei camere doar ale lui: una de joacă, una de făcut lecţii şi una în care dormea”, îşi aminteşte.
Peste câţiva ani avea să-şi schimbe din nou jobul, trecând de la industrial engineer la business manager. Astăzi lucrează deja de 18 ani pentru Martinrea International, în funcţia de business manager în departamentul de finanţe. Este legătura între departamentul de vânzări, inginerie şi contabilitate, fiind inginer de profesie, dar având o vastă experienţă în costuri şi business. „Am directori de finanţe care vin la mine ca la o mamă să afle poveştile companiei şi să mă roage să analizez diferite costuri ca ei să îşi dea seama cât de riscantă e afacerea şi cum să o protejeze pe viitor. Chiar şi acum, la 51 de ani, consider că mai pot încă să accept provocări şi chiar mă gândesc că sunt la vârsta perfectă pentru o nouă schimbare de carieră”, ne-a mărturisit Monica Simmonds.
Povestea continuă...
Cine a fost mereu sprijinul Monicăi Simmonds în Canada, care a fost cea mai importantă lecţie de viaţă învăţată peste Ocean şi mai ales cum a fost cerută de soţie la Galaţi, veţi afla dintr-o pagină viitoare de Diaspora.
