(!) vezi ce face timpul?...vezi ce face timpul!.../ stai fără cuvinte şi te uiţi la el:
iată o secundă cum, nepăsătoare,/ trece spre trecutul mut şi paralel
cu (ne)dumerirea ta, cu viitorul/ care-şi dă-n spectacol morga paralelă
şi te ameninţă cu absenţa, cică/ tu eşti la cheremul său, eşti sentinelă
ţeapănă-n prezentul surd, apocaliptic,/ singurul în stare să te mai admire
în încrâncenarea ta ostenitoare/ de a-ţi (s)pune toată viaţa-ntr-o (s)clipire (!)
(!) iată şi minutul, ora, ziua...iată/ timpul tot cum trece paralel cu tine
şi-şi arată preţul şi dispreţul veşnic/ din tic-tac, din noima sa indiferentă,
cum (nu) se dilată şi (nu) se contractă.../ nu are „da capo”, nu are „al fine”,
hohoteşte mândru, mulţumeşte sieşi,/ n-are obligaţii şi nici nu-şi suspendă
aerul de tartor al (ne)mărginirii/ măcar cât ai zice „clipă”, să-ţi arate
dacă are suflet, dacă-ţi vrea suflarea/ (de)semnată-n chaos prin divinitate (!)
(!) stai fără cuvinte...şi te uiţi la cine/ nu dă niciodată nici două parale
pe alcătuirea ta (ne)potrivită/ după chipul celui care încă spune
că-i (semănătorul)asemănătorul/ tău leit în iaduri, dar şi-n catedrale,
şi când trece timpul fără să te vadă,/ şi-n misterul morţii, şi-n deşertăciune...
şi ai vrea să intri-n tainele oglinzii,/ căci oglindă-i totul şi nimicul unde
se bolboroseşte cântecul de leagăn,/ dar şi prohodirea cestelor secunde (!)
(!) cestelor secunde…una şi aceeaşi/ într-aceeaşi rece(silnică) oglindă,
într-aceeaşi hoaţă(tristă) repetare/ pe abscisa vieţii şi-ordonata morţii,
în absurditatea care stă la pândă,/ deghizată-n (sacru)logic, să surprindă
spargerea, sfărmarea, răcnetul, tăcerea,/ scârţâitul uşii, scârţâitul porţii
când (nu) se închide şi (nu) se deschide/ cerul, ca o farsă despre ce se crede
pâine-miluire când se face foame,/ ciutură-fântână când se face sete (!)
(!) da, ai vrea să intri chiar acuma, bate/ şi se va deschide, dar nu se deschide,
nu răspunde nimeni...oare nu e nimeni/ înăuntru-acela? oare nu-i acesta,
dar nu ştii fiindcă n-ai fost niciodată?/ n-ai avut chemare? n-ai putut desfide
făcătorii tainei: cel de sus – celestul.../ făcătoarea tainei: cea de jos – celesta...?
n-ai avut curajul strigătului-rugă?/ n-ai avut cuvinte? n-ai avut nădejde?
sau numărătorul(idem)numitorul/ cestelor enigme crezi că minciuneşte (?)