O întâmplare Fericită

Scris de Ion Zimbru

Luni, 04 Iunie 2018 00:00

Nu mai de mult decât zilele trecute, în preajma orei zece, mă aflu în autobuzul care de/serveşte traseul 105, în direcţia de mers către Cartierul 19! Prin dreptul Băncilor [mamă, ce de bănci de/lapidate (ne)-a ctitorit Partidul şi Statul Vostru Democrat!] Măria sa, Şoferul, întoarce spre mine Marele Substantiv staţionat pe umeri şi-mi grongăneşte astfel: "ia du-te, dom’le, mai încolo! du-te şi ia loc! nu vezi că autobuzu-i gol? la ce stai aici, în ceafa mea? dacă ar fi înghesuială, da! da’ aşa? dă-te mai în spate, nu mai sta-n ceafa mea! hai!"... Bineînţeles, nu pot decât să mă consternez şi să rămân blocat! Pentru că nu-nţeleg apostrofarea şi ordinul Conducătorului Auto! Recapitulez fulgerător şi corect comportamentul meu în timpul minutelor de când am urcat în Mijloc şi constat şi recunosc: nu am greşit cu nimic faţă de Aroganţa Sa, faţă de cei câţiva călători răzleţiţi prin Conserva încinsă şi pestilentă! Ba, chiar eram la cel puţin un metru distanţă de linia pe care "n-aveţi voie s-o depăşiţi"! Şi nici nu huruiam la telefon! Şi nici nu spărgeam seminţe! Şi nici nu-mi emanau mirosuri de hoit din şlapi! Şi nici nu-mi etalam unghiile negre din sandale! Şi nici nu făceam alte giumbuşlucuri, ca să contravin normelor eticii în transportul comun, ca să indignez publicul, ca să demonstrez că-s şmecher, că am apucături de pramatie, ca acela care fură cloşca de pe ouă! Într-un cuvânt, chiar nu reuşeam să-l pricep pe Măria Sa, Şoferul! E limpede: sunt în dilemă! Să ascult porunca Marelui Conducător Auto? Sau să-i înfrunt pornirile auto/supraestimatoare? Să-i spun că băncile din autobuz nu pot fi ocupate fiindcă au jegul de-un deget? Să-i spun că-n ceastă Sobă, vara, (adică în cest Frigider, iarna) pute de-ţi cad literele din ziar şi datele din buletin? Să-i zic ceva "de dulce"? Ori ceva "de post"? Oare n-ar fi mai bine să-i spun "sigur că da, Mărite Şofer! Nu sunt eu cel care merită să staţioneze la doi metri pătraţi de Uriaşa Ceafă a Dumneata! O ceafă Enormă nu poate trăi decât pe-o Scăfârlie corespunzătoare! Cred că din cauza/mulţumită acestora am avut Teribila Şansă de a fi Beneficiarul unei Gândiri multilateral dezvoltate!"... Dar nu! Nu-i spun nimic din toate acestea! Bucurându-mă că Stăpânul nu m-a scuipat şi că nu m-a brutalizat, cobor la prima staţie, împreună cu o doamnă care-mi mărturiseşte că i s-a făcut greaţă! Un post de radio (dintr-un automobil parcat exact pe Trecerea de Pietoni) transmite nişte Publicitate: "Prostul face tot ce poate ca să nu treacă neobservat" - (Tudor Muşatescu)]