De când visăm la România Mare,/ la România Toată - de Atunci
nu vrem să mai deschidem nici o Rană,/ să mai călcăm pa Taine şi Porunci,
nu vrem să ne mai umble Trădătorii/ prin Sânge, prin Candoare, prin Iubire,
chiar îi conducem până la Intrare/ în Harta lor, chiar până la Ieşire
din Ţara noastră Sfântă şi prea Bună/ cu lifte care n-au Identitate,
cu Venetici omorâtori de Matcă,/ umpluţi cu Morgă, Ură şi Păcate!
De când visăm la România Mare,/ la România Toată - facem Rugă
celui din Cer, să nu ne mai oprească/ din Hotărâre şi să nu mai fugă
din Inimile noastre Copleşite/ cu Milă şi Răbdare şi Blândeţe,
din Locul/Centrul Îndumnezeirii/ date Chezaş, dar să ne şi Înveţe
că Patria Întreagă nu-i Tocmeală/ şi nu-i Cheremul nu ştiu cărui Loază
venit dintr-o Pustie unde Viaţa/ nu are Preţ, ba chiar se calculează,
parcă ar fi o Marfă oarecare,/ un Împrumut, un Ştift pe o Tarabă
a unui Negustor dispus să vândă/ şi Foc şi Aer şi Pământ şi Apă!
De când visăm la România Mare,/ la România Toată - ducem Veste
celor care râvnesc Pământ şi Apă/ din trupul României: "staţi cu Minte,
puneţi-vă Zăbala, şi Jujăul,/ şi Pofta-n cui (!)... de nu, noi trecem PESTE
orice Obstacol/Zid al Lăcomiei/ celor ce cred că pot Fura şi Vinde,
celor ce n-au Istorie sub Talpă,/ celor ce vor doar să-şi ticsească Sacul
de Migratori... şi se fac Fraţi de Zarvă/ cu Greaţă-vodă şi cu Mister-dracul!"...
Sigur că da!... jinduitorii cată/ hulpavi la Sfânta Noastră Ţărnă Dacă,
rânjesc şi vor s-astupe Adevărul/ cu Lipsa lor de Lege şi Morală -
(compătimim pornirile lor oarbe,/ sărmana lor gândire popândoacă,
părerea lor măruntă şi murdară,/ grandomania lor fundamentală) -
cu Sfadă şi cu Forţă vor să intre/ în Trupul României Milenare,
dar noi n-avem Moldove, nici Muntenii,/ nici Transilvanii pentru-nstrăinare!
Sigur că da!... e Mare-această Ţară/ prin Sacrosancta Sa Mare Unire -
suntem datori să o păstrăm Întreagă,/ s-aducem Basarabia Acasă:
numai Aşa ştim ce-nsemnează Totul/ - de la toţi Marii Voievozi Citire -
cu Trup şi Suflet pururi la Hotare,/ şi-n Gând şi-n Vis cu Dumnezeu de Pază!
Sigur că da!... să stăm vecinic Departe/ de cele Şchioape, Strâmbe ori Păgâne -
astfel rămâne Cântecul în Păsări/ şi Demnitatea-n Patrie rămâne!
