Moto: „Aş fi în stare să dăltuiesc,
pentru fiecare cântec de-al Mariei Tănase,
câte o Pasăre Măiastră” – (Constantin Brâncuşi)
Pe marginea Vieţii s-aude/ – adânc şi înalt – Simfonia
aceasta, aceea, aceeaşi,/ mereu: POATE VINE MARIA!
O clipă din care-mi iau Sama/ şi Rostul şi Vrerea şi Firea –
tot Totul, chiar şi tot Nimicul:/ Des/Cântul şi Des/Tăinuirea!
Mă uit cum e gata Visarea/ şi-mi bate Sfârşitul în Poartă –
ce Suflet de Steauă s-aude/ cum Strigă şi-ncepe să Ardă!!!
Din marginea Morţii s-aude/ – înalt şi adânc – Poezia
născându-se Pururi, aceeaşi:/ aştept, POATE VINE MARIA!