Curcubeul... de Triumf (I)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Din câte-mi şopteşte şi-mi arată geografia planetară terestră, Mediterană-i mare pe mijlocul pământului şi locuieşte-nspre sudul teiului în care stai şi cauţi cu privirea către răsărit. Din câte ştiu de la tine, Ea dinspre această mare trebuie să vină, dinspre Roma, nu dinspre dealurile Ciutei, da?! Şi dacă-i aşa, ce te tot sui şi stai în vârful teiului, numai când plouă, şi te tot zgâieşti la curcubeul ăla cotit, cum şi acuma? Tu pe Ea o aştepţi, da? Sau te fascinează vărgatul ăsta strâmb şi ai uitat punctele cardinale? Oare nu cumva ai luat-o razna din cauza cestui cearcăn colorat? Ori eşti prea plin de tine fiindcă atunci, în dârdora Copilăriei, când curcubeul era alb-negru, ai luat fata aceea în rochie de stambă arsă de soare şi v-aţi dus pe dealul Ciorii şi l-aţi vopsit, iar acuma te holbezi la el, de parcă-i ceri mulţumire? Sau n-o mai aştepţi pe Ea? Ori nu mai vine, şi tu te sui în vârful teiului şi plângi, să nu te văd? Dacă nu plângi, de ce ai ochii umezi? Vezi, ai grijă, nu te mai smiorcăi-n copacul ăsta nevinovat, că lacrimile-s sărate, intră-n pământ, la rădăcină... şi se poate usca, mai ales dacă plânsu-i mincinos... şi iei pasul şi lovitura, şi te sfărâm, nu glumesc! Văd că nu prea vrei să mă dumireşti, însă ceva s-a întâmplat cu tine! O faci pe misteriosul? O faci pe deşteptul, da? Azi noapte, pe la douăzeci şi patru de ceasuri, te-am auzit cum şedeai pe craca aia cu pupăză şi recitaţi dimpreună despre arcul ăsta colorat şi căpietor! Recitaţi pe două voci! Unde ai văzut tu, unde aţi văzut voi curcubeu n-întuneric? Că (noaptea) şi pupezele-s negre, da? Ştiu că şi în vreme de noapte sunt fenomene din astea pe bolta cerească, însă parcă era-nnourat, da? Ori eşti devastat de curcubee imaginare? Uite, chiar îmi aduc aminte cuvintele pe care le îngânai cu pupăza din tei: "Vino la mine, vino la mine, domnule curcubeu!/... Vino la mine-n odaie, vino şi-n odaia sufletului meu!// Vino, ta aştept mâine, te aştept cu mâinile amândouă/ şi mă rog să plouă, şi mă rog să plouă!// Hai, vino repede, vino mai repede, şarpe divin!/... Te aştept cum doar pe Ea o aştept în vecii vecilor! Amin!// Să ştii că mă supăr şi pic din tei, dacă nu vii/ şi n-o să mai aibă cine să te coloreze când o să te-ntuneci de singurătate-n pustii!/ Vino măcar până la poarta, până la uşa gândului meu!/... te rog frumos, nu-mi spune că nu mă auzi, domnule curcubeu!"... Aşa trăncăneai în tei! Şi eu nu pot zice că nu-i frumos! Dar trebuie să înveţi şi din poezia lui Nicolae Labiş: "Azi sunt îndrăgostit... e-un curcubeu/ deasupra lumii sufletului meu!"

Citit 351 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Iulie 2019 19:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.