Parol...stăm pe picioare, controlaţi de Tăcere, sub tabloul cu Gheorghe Pătraşcu cel Viteaz şi călare! Costică Prăpăd, Vasile Cherpedin şi Ion Mutelcă mă ţintesc în sensul rugăminţii de a ceti epistolia lăsată de Maria!...Sigur că da! Nu-mi pot permite să-i refuz pe prietenii mei, care prieteni mi-au demonstrat într-atâtea ori şi în varii ipostaze că nu-şi calcă loialitatea/lealitatea, că-mi vor fi alăturea până la înfrângere/biruinţă! Parol...nici eu nu pot să-mi reprim „satisfacţia” de a pune ochii pe coală şi de a fi primul care ceteşte o POSIBILĂ pătrundere în MISTER şi o PROBABILĂ sfărmare a cestui PARADOX!...Aşadar, îmi iau inima-n dinţi şi sufletul în serios – cât a mai rămas din Inimă şi din Suflet după atâta Presiune şi Curiozitate – îmi netezesc cele substantive glasnice, îmi fac o Cruce Mare din creştet până la picioare...şi încep!...
”Au trecut DOUĂ MII DE ANI! De DOUĂ MII DE ORI aţi umblat prin Jurul Soarelui! Şi tot de atâţia ani, şi tot de atâtea ori – în fiecare zi, în fiecare noapte şi în fiecare clipă – am Crezut că (vă) veţi găsi CALEA, că nu veţi mai rătăci şi nu veţi mai pune în ECUAŢIE ceea ce EXISTĂ indiferent de Voinţa Voastră! E limpede că m-am înşelat! Şi, mai ales, e limpede că v-aţi înşelat, adică aţi călcat DECALOGUL! Credeţi că aţi ajuns în stare să vă luaţi cu VEŞNICIA la trântă! Credeţi că sunteţi BURICUL Pământului şi VÂRFUL Cerului! Credeţi fără nici un pic de RUŞINE că vi se cuvine TOT, dar nu ştiţi şi nici nu vreţi să învăţaţi o iotă măcar din ce înseamnă NIMIC! V-aţi făcut şi vă faceţi fraţi de sânge/cruce cu Michiduţă, vi s-au făcut ochii cât mărgica şi vi s-au împăienjenit privirile tot holbându-vă la turaua BANULUI, vi s-au tulburat Sufletele tot năpustindu-vă şi tot îndemnându-vă să ajungeţi primii şi câte mai repede în braţele/solda marelui NICĂIERI! Şi tot ucideţi şi furaţi! Şi tot batjocoriţi! Şi adoraţi figuri cioplite! Şi vă alăturaţi PERFIDIEI şi MINCIUNII! Distrugeţi metodic Sănătatea celor din jur, numai şi numai să vă atingeţi POFTELE îndoielnice şi păguboase! Trăiţi la limita penibilului, FĂRĂDELEAGEA şi NESIMŢIREA constituind Ordonatele şi Abscisele pe care vă târâiţi alcătuirile în teribila GOANĂ spre NEANT! N-aţi vrut niciodată să puneţi capăt fantasmagoriilor şi şarlataniilor pe care le clocesc şi vi le vâră pe gât cei pe care-i alegeţi pentru că sunteţi de aceeaşi teapă, pentru că vă place să fiţi complicii acestei NEMERNICII CONTAGIOASE! Ştiţi cum se pune capăt NEMERNICIEI, da?”...(Stai să vezi!)
