Maria şi Cărţile (XXIX)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Fii primul care postează comentarii!

Sigur că da!.. Măzăriche propune să ne amintim de Maria, adică de cea mai scumpă Mamă de pe Pământ! Drept pentru care se comportă corespunzător! Iacătă:
"de când a vrut să mă aducă Mama/ pe ţărna scump-a Schitului Moldav
şi să-mi des-cânte Voroviri de Leagăn/ ca să mă-nalţ Curat, Senin, Vârlav,
să-mi caut rost pe lungul şi pe latul/ unui destin perfect (ne)cunoscut,
să nu confund Concretul cu Abstractul/ când Relativu-i rege Absolut,
să-(mi) fiu duhovnic iertător la toate/ câte-s cu vorbă, faptă şi (ne)vrere,
dar să nu las pe nimeni, niciodată,/ să-(mi) scuipe cu otravă-n moldo-miere
ori să-şi înfigă mâinile murdare/ în Blidul Ţării cesteia sfinţite
de Voievozi care-au clădit îndemnul/ pacific „dacă baţi, se va deschide” -
tocmai de-atunci mi-am hotărât zicala/ „nici să nu sper, dar nici să nu regret”,
„să dau mai mult decât primesc ofrandă”,/ „s-ascult de Dumnezeu ca de-un Poet”,
căci doar aşa Deşertăciunea-(mi) pare/ loc potrivit de Tihnă şi de Veghe,
iar Moartea, fără care nu se poate,/ va fi să-mi pară Floare la Ureche !!!

şi de când merg - încă mai merg - prin Viaţă,/ rememorând „si vis amari, ama”
şi-s întrebat de unul şi de altul:/ „ce faci?” răspund: „îmi este dor de Mama”,
îmi este dor s-o văd cum se întoarce/ din Miazănoapte şi din Miazăzi,
din Răsărit şi din Apus, de unde/ ne-(a)duce Verbul sacru „a trăi”,
ne-(a)duce Verbu-n care-s toate cele/ dulci şi amare, grele şi uşoare -
şi Dragoste de Ţară ne aduce,/ şi Credere-n secunda următoare -
şi mă opresc - din când în când - pe astă/ Cale cu Lege şi Fărădelege,
şi-o chem încet, pe Mama, din Adâncuri/ şi din Înalturi... poate mă-nţelege !!!

de când aştept să moldo-vin acasă,/ în moldo-vremea noastră cu opinci,
unde s-aude moldo-iarna lungă:/ eu ning... tu ningi... (încet)... eu ning... tu ningi -
mereu visez că voi găsi Acolo/ - numai Acolo - sanie şi cal,
să lunecăm - de tot - spre moldo-vară,/ spre Cercul nostru strâmb, extemporal,
spre tot ce poate - azi - să mai însemne/ atunci, odată, vecinic, moldo-ieri !!!

aici şi-acum suntem striviţi cu ceasuri/ mânate-n gol de doamna Nicăieri,
aici e trist, aici e altă ţară,/ aici se dau de-a dura zei păgâni,
se strânge-n trup şi-n suflete blestemul/ de-a fi furat fărâma de la câni,
de-a fi ucis la păsări des-cântarea,/ de-a fi scuipat Moldova pe pământ,
de-a fi tăiat bătrânilor Lumina/ pe care ne-au adus-o din Cuvânt,
de-a fi zvârlit, aşa, cu barda-n Lună/ şi-n Dumnezeu !!!... Hai să plecăm - de azi -
în moldo-timpul nostru !!! fără ceasuri,/ să stăm de-a pururi Muritori şi Calzi !!!"...
(Stai să mai auzi!)

Citit 741 ori Ultima modificare Luni, 13 Ianuarie 2020 18:33

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro