Doamnelor şi domnilor, vă rog să luaţi loc şi să staţi jos! fiindcă, din clipă în clipă, trebuie să apară! dacă nu aţi aflat până acum, vă spun eu: Acesta nu-şi permite să întârzie niciodată, chiar dacă vi se pare că nu mai vine, chiar dacă sunteţi îndreptăţiţi să-mi reproşaţi că nu l-aţi văzut "în carne şi-n oase", nu l-aţi pipăit, n-aţi stat cu El la taclale, la o cafea, la o ţigară...! Zic "vi se pare" pentru că, realmente vorbind, Acesta-i cel "fără de care nu se poate!"... Sigur, în tot de-a lungul şi de-a latul scurtei dumneavoastră opriri pe Rotundul mărunt, l-aţi întâlnit de foarte, foarte, foarte multe ori, dar nu i-aţi simţit Prezenţa, nu l-aţi deosebit de bagatelele care vă inundă în fiecare clipă şi vă determină să nu fiţi atenţi la jur, la jur împrejur! şi nici n-aţi fi avut cum să schimbaţi un cuvânt, să schimbaţi cărţi de vizită şi de acreditare, mai ales că nu El, ci Sfârşitul este (şi va fi, cât va mai fi) singura şi inexorabila şi implacabila dumneavoastră pre/ocupare!... Sigur că da! văd că sunteţi neliniştiţi, vă tot uitaţi pe geamuri, vă tot uitaţi la uşi, v-aţi pierdut orice urmă de răbdare şi vă tot uitaţi la ceasuri mai des decât din clipă în clipă, mai des decât reuşeşte El să vă sugereze că, da fapt, vine continuu, nu poate fi oprit în nici un chip, nici măcar domnul vostru Sfârşit nu are ce să-i facă!... Sigur că da! vă obsedează timpul!? nimic mai uşor de rezolvat: zvârliţi toate ceasurile, zdrobiţi toate aceste instrumente fatale, aceste multe şi sinistre mecanisme care măsoară ceea ce nu există decât convenţional!... Sigur că da! uitaţi-vă pe geamuri şi pe uşi, dar vă rog să încercaţi să descoperiţi Altă Ceva, nu Alcătuirea despre care vă spun şi care riscă să fie chiar Acum şi chiar Aici, iar dumneavoastră să n-o vedeţi, să n-o pricepeţi din cauza timpului (cu iniţială majusculă ori minusculă, tot inexistent)...! Aşadar, doamnelor şi domnilor, vă rog să zvârliţi chiar în secunda asta tot ce ţine şi vă aminteşte de Timp, vă rog să luaţi loc şi să staţi jos! fiindcă, iată-l, a sosit, intră în Sala de Aşteptare!... nu-i altul, El este! fiţi atenţi, vă face semn să priviţi dincolo de geamuri, dincolo de timp, dincolo de voi, dincolo de dimensiunile care vă încarcerează şi vă ţin sub incertitudini şi în prejudecăţi, care vă ţine legaţi de surogate şi artificii, de preceptele obedienţei, de confuzii şi in/toleranţe păguboase! lăsaţi ochii să crească şi să plângă şi să înverzească şi să înflorească de Mirare!... Şi ascultaţi ce vă spune El, continuul Început: doamnelor şi domnilor, au înflorit salcâmii! Nu?
Luaţi loc şi staţi jos: au înflorit salcâmii! Scris de Ion Zimbru
