Da, nu urlu ca nenea lupu' din inima şi din pântecul pădurii, fiindcă tare-mi place să caut cu lumânarea. Ce să caut cu lumânarea, dacă-i soarele-n amiază? Caut un din ăla, cum îi spune (?) un din ăla, de care căuta bădia Diogene, cu lampa aprinsă, prin agora ateniană (!) cum îi spune (?) nu-mi aduc aminte cum i se (mai) spune (!), însă dumneavoastră ştiţi sigur despre ce-i vorba-n căutarea lui şi a mea (!) numai că eu nu trăiesc, încă, într-un butoi de lut (!) da' nu mai durează mult, că maioneză mi-i creierul şi ferfeniţă mi-i sufletul de când "trăiesc" în zodia fierăstrăului, urletului, ciocanului, bormaşinii (!) de când maneaua sparge zidul sonic, de când tot felul de cota/biţi azvârle cu decibeli tocmai în zidul lui cumătru' Planck! Da? Da, sigur că da! Nu?
Şi uite ce aud (şi înregistrez) din anver/gura cu istericale, aşezată pe faţa româncei cu pigment balaoacheş! Nu redau ad literam... deoarece-i foarte greu de înghiţit! Redau "scuturat", "corectat" şi "tradus": "Ce floare să dai la prieten, bă? De când se dă floare la bărbaţi, bă? La bărbaţi se dă lamă de ras şi rachiu, bă! Să-i spui lu' mă-ta că te duci la bărbat cu floare, bă! Îţi spun eu unde te duci cu dumitriţa! Te duci la curve, bă! Că te ştiu eu din altă parte! O ştiu şi pe femeia ta, bă! Las' că te pârăsc eu la ea! Şi ştiu şi la care curvă te duci! Eşti un nenorocit, un fante de spatie! Din ăsta-mi eşti, bă! Un valete eşti! Te-am văzut eu în gară, într-o dimineaţă, când te suiai în trenul de Târgu Bujor şi te duceai la Veronica, unde te cărăbăneşti şi acum! Ai să vezi tu ce cărăbănire de pumni o să iei de la nevastă-ta! Să nu crezi că te iert, imoralule! Doar nu-i prima dată când iei crizanteme de aici şi le duci la ibovnice! Da' nici de-al dracului nu vrei să cumperi şi de la mine! Gata, mă duc să te torn! O aştept pe femeia ta când iese din tură şi te pârăsc! Ce, crezi că nu ştiu că lucrează-n combinat? Să-ţi fie ruşine! Eşti hal de om? Auzi, cică se duce cu dumitriţa la bărbaţi! Aţi umplut tot poporul de adulter! Şi nici la muiere nu mai e frumos, nu mai e la modă să te duci cu floare, bă, ţărane! La altă femeie te duci cu chiloţi, te duci cu parfumuri, cu baclavale, cu aur! Hai, ia şi de la mine una, că poate încerc să mă răzgândesc! Ce v-aş face eu, vouă, şi lor, curvelor, care stricaţi fete mari şi familii...!... Hai, dacă nu iei, şterge-o, că te-aşteaptă trenul şi-i sare inima de dor lu' Veronica... valetule!"... Sigur că da! Mă sui în taximetru şi plec la prietenul meu, să-i duc floarea pe strada Culturii!... [Stai să vezi!]
