O florăreasă şi un taximetrist (III)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

"Bibicule, de ce nu cuplezi contorul de afişare a costului călătoriei?" - îi spun "zmeului" de la volanul taximetrului. Ilustrul/lustruitul şofer se face că nu mă aude. Îl mai întreb o dată. Întoarce nişte ochi congestionaţi spre alcătuirea mea cu floare, de mă-nfioară. Dar nu scoate nici o vocală. Doar scrâşneşte. Şi nu cred că-i deloc bine cu mine şi călătoria mea, dacă îl mai "sâcâi" cu întrebări îndreptăţite în legătură cu preţul de cost. "Omul" îşi ia o ţigară din pachet. Îi tremură mâinile pe brichetă şi pe volan. Se vede că-i încurcat. Aprinde tutunul şi-ncepe să fumeze nervos. N-am de gând să-l las în pace. Îmi fac nişte curaj şi mai zic o dată, dat pe un ton mai ridicat. Ăsta zvârle ţigara neterminată pe geam, îşi organizează muşchii feţei şi-şi scoate tupeul din adâncurile-i moderne. Apoi, cu-un calm bine disimulat, îmi grongăneşte: "Cu marcaj şi fără marcaj, tot atâtea parale îţi iau!"... Şi mă perforează cu privirea-i lacomă. Şi începe să mi se facă un fel ciudat de frică amestecată cu silă. Şi începe să-mi pară rău că, din când în când, sunt nevoit să circul cu taximetrul. Şi încep să consider că-i cazul să mă dau jos. Însă, ca şi cu florăreasa, îl caut cu lumânarea. Ce caut?... Caut un om! Dumneavoastră, cam de când nu aţi mai văzut un om? Când aţi văzut un om, ultima dată? Vorba unui erudit: "Lume multă, dar oameni puţini!" Sau vorba lui Haug: "Oamenii fac bani falşi, iar banii fac oameni falşi!". Nu? Sigur că da!

Taxiul ajunge pe strada Culturii, la poarta verde/uriaşă a prietenului meu. Şoferul îşi umflă bicepşii/tricepşii brahiali şi faciali/masticatori, îşi drege glasul de prădător şi-mi tună scurt: "Cincisprezece lei!"... Ştiu că nu costă atâta, ci mai puţin, însă nu vreau să-i dau nici puţin. Ripostez: "Domnule, şeful dumneavoastră mi-a comunicat că o călătorie nemarcată însemnează o călătorie gratuită! Am vorbit cu dumnealui şi mi-a spus că dumneata şi alţii ca dumneata-s vinovaţi în asemenea cazuri! Vă salut! Vă mulţumesc şi vă rog să respectaţi legea! Fără de lege, ajungem în situaţii cum asta: mata eşti un infractor şi eu sunt un jefuit!"... Infractorul dă semne că vrea să fie rău, dar se domoleşte când îl avertizez că am înregistrat discuţia cu el. Se domoleşte şi demarează vijelios... pe sens interzis. Şi înjurând.

Intru-n ograda majestuoasă a prietenului meu, cu crizantema pe umăr. El mă aşteaptă. Primeşte floarea. Curtea se luminează. Ca şi cum m-aş afla-n Curtea de Apel a Poeziei. Sărmana florăreasă! Bietul şofer!

Citit 1006 ori Ultima modificare Marți, 08 Septembrie 2020 19:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.