SALCÂMARIA [poetei Luminiţa Mihai – Respect!]

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

înfloresc salcâmii – ce înalt,/ ce adânc şi ce frumos rimează

eu(l) meu poet cu celălalt/ pur şi simplu şi rămas acasă

 

şi atunci şi-acolo înfloreau/ negreşit, liturgic – parcă ieri-i

când, cutremurat, ştiam că vreau/ să învăţ miracolul tăcerii

şi să scriu curat, direct pe cer/ şi pe (ne)murirea de sub talpă:

Doamne, nu-i nimica efemer/ într-această Simfonie Albă

 

nu-i nimica mai adevărat/ decât iastă laică minune –

sub salcâmul vechi sunt fermecat:/ ştiu de ce, însă nu pot a spune

 

îmi tresare inima şi îmi/ aminteşte cu desăvârşire

cum într-o pădure de salcâmi/ (n)-am crezut că mi se dă iubire

 

îmi rămâne-n suflet şi în gând/ cum rămân eroii într-o carte –

înfloresc salcâmii pe pământ/ şi-nfloresc şi dincolo de moarte

Citit 941 ori Ultima modificare Joi, 26 Noiembrie 2020 19:53

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.