Pe vremea doctorului Vesa, celebru depanator de creiere omeneşti (fie-i ţărâna corespunzătoare şi uşoară!), moş Ion Mutelcă a făcut supărare mare la inimă şi asta a-nceput să i se fâlfâie rău de tot. Pe holurile şi pe pereţii sectorului de la internare erau aşa de mulţi şi diferiţi gândaci, încât bolnavul a sărit de pe fix, a făcut dambla în consecinţă şi, astfel, n-a mai ajuns la cardiolog, ci la neurolog. În urma tratamentului, iată ce simptome i-au trecut prin cap, pe linia şi ritmul dialogului impus de Ştefan Augustin Doinaş, în "Mistreţul cu colţi de argint"!
"Un bolnav inimos, îndrăgind viaţa nouă,/ veni la spital să-nţeleagă ce are!/ visase cu peşte şi brânză că plouă!/ dom’ doctor (brusc) i-a prescris internare!// Stătea liniştit, cu papucii în mână,/ să vină femeia, să-l ducă la 9!/ cânta dintr-un solz de plătică bătrână,/ surprinsă cu preţul aiurea la ouă:// - Veniţi, sănătoşi, asistenţi, doctori, babe,/ să-l scoatem pe Sfântul Andrei din gunoaie!/ e plin de gândaci cu desene pe labe!/ te muşcă de nas, de urechi şi de... toate!// - Măi dragă bolnavule, n-ai nici o şansă! aceste gângănii au multă vechime!/ se mişcă rapid şi te bagă în transă!/ nici Vesa nu are atâta cruzime!// - Să n-aud o vorbă, căci tura trecută/ am fost internat să-mi tratez canceraşul,/ şi eu foşgăiam pe cearşaf, pe valută,/ ca ăia cu ghioaga şi neo/lămpaşul!/ priviţi-i cum trec pe pereţi, ca pe stradă!/ mănâncă fasolea, orezul, chibritul! vor drepturi, vor spaţiu, concordie, sfadă! veniţi să-i lovim cu decretul şi flitul!// - O, scumpe bolnav! - glăsuiau sănătoşii - / acestea sunt nişte umile insecte,/ şi sunt ale noastre sunt proaste şi roşii,/ şi-n genere, au traiectorii corecte!// - Cum îndrăzniţi să mă duceţi cu vorba/ când goangele astea vă surpă spitalul,/ când mie, acasă, mi-au ros şi dovlecii,/ şi vaca, şi mielul, şi prispa, şi calul?/ veniţi să le dăm ultimatumuri dure,/ să-i lovim cu buline de cap, de picioare!// - Sunt prea rezistenţi, sunt făcuţi să îndure!/ - ziceau sănătoşii rămaşi în vigoare!// - Nebunilor, strigă - strigă bolnavul de ciudă/ - spitalul e Sfântul Apostol Andrei!/ le daţi libertate şi pace prea multă!/ eu am mai puţină, mai strâmbă ca ei!/ veniţi să-i servim cu extras din cucută!/ să-i scoatem să frece Urgenţa cu sodă!/ - O, nu mai urla! n-are cine s-audă/ în Ţara în care Surcică e Vodă!/ mai bine ia-ţi cârja şi du-te acasă! ia-ţi inima-n dinţi şi te du la votare!/... Bolnavul ieşi, sănătos, pe terasă.../ şi sări pe fereastră... şi încă mai sare!"//... Păi, spuneţi şi dumneavoastră, în acele/aceste condiţii, mai ai poftă şi curaj să te îmbolnăveşti?
