K.O... tehnic... în BISERICĂ (I)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

În biserică-i ordine şi curăţenie ca-n Moleculă. Şi linişte. Chiar şi-n timpul celor slujbe-i linişte. Nu linişte artificială, ci din cea Divină. Din cea răscolitoare. Din cea fără de care nu se mai poate trăi în debandada contemporană, în vacarmul şi în iureşul spre cea mai înaltă culme a Deşertăciunii, adică Nicăieri!
Biserica-i pogorâtoare de linişte în fiecare secundă. Fiecare enoriaş creştin are dreptul să-şi ia părticica din ceastă Miluire. Chiar şi cei care se ocupă continuu de naşterea, creşterea şi răspândirea zgomotului în Cetate au destulă neruşinare să guste din Dumnezeiasca liniştire încă prezentă între zidurile pentru rezistenţa cărora a trudit şi s-a rugat şi s-a închinat şi s-a sacrificat o mulţime de Ana şi o mulţime de Manole!
În fiecare zi, câţiva oameni, mai ales femei, se ocupă de această Moleculă. Când soseşte Nucleul I sau Nucleul II sau Ambele, liniştea devine materială. Se poate vedea, se poate auzi, se poate pipăi, i se poate atinge conturul, i se pot mângâia nemărginirile. Odăjdiile şi vorbele şi candoarea cestor Nuclee, adică a Preoţilor, impun şi cer sobrietate, fără de care liniştea se fărâmiţează şi dispare în Neant. Şi fără de care orice Nădăjduire omenească devine Zerovalentă!
Cum ziceam, o mână de oameni cuvioşi se hărniceşte în fiecare zi, cu demnitate şi fără de arginţi, pentru desfăşurarea şi înfăşurarea Liniştii de mai Sus. Ca nişte atomi se comportă. Ca nişte electroni se comportă. Sunt şi destui ioni în această indispensabilă întrebuinţare. Pozitivi şi negativi. Dar civilizaţi. Trecuţi prin mir, prin tămâie şi prin lumânare. Eu, ca să nu mai fie nici o îndoială dinspre nici un prefăcut, dinspre nici un rătăcit, dinspre nici un ateu şi dinspre nici un habotnic, sunt ion neutru. Adicătelea, cum zice Morfologia, sunt masculin la singular şi feminin la plural. Şi mai adicătelea, printre altele, (nu) fac Nimic. Doar cetesc şi de/scriu Despre... cum şi acum!
Pot a spune: tanti Mihaela, tanti Matilda, tanti Pachela, tanti Natalia, tanti Alexandra!... Iată doar câteva minunate şi frumoase prenume dintre cele care grijesc pogorârea, păstrarea şi înălţarea Liniştii/Liniştirii printre Sfinţi vii şi Sfinţi morţi!... Desigur, printre Minunile de/săvârşite de mâinile istor multe Ane indispensabile pe marginea şi pe mijlocul acestei Molecule, se petrec şi păţanii mireneşti, demne de cuprins în Memoria colectivă, într-o Evanghelie paralelă, într-un Calendar al ghiduşiilor, într-un Letopiseţ comprehensiv... sau, pur şi simplu, într-un colţ de ziar!... (Stai să vezi ce „minune” cu tanti Alexandra, în ziarul de mâine!)

Citit 570 ori Ultima modificare Miercuri, 12 Ianuarie 2022 21:24

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro