Documentare...la ”Evaziunea Sentimentală” (I)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Acum opt zile n-urmă, în chiar Sfânta Duminecă, la unsprezece ceasuri şi-un sfert trecute fix şi aflându-mă în mers agale şi fără nici un scop pe strada Spătarului, o întâlnesc pe Maria! Pe Maria de la Contabilitate, nu pe Maria de la Frizerie, nu pe Maria de la Gară, nu pe Maria de la Cârciumă, nu pe Maria de la Şcoală, nu pe Maria de la Circă, nu pe Maria de la Prefectură, nu pe Maria de la Moară! Însă de la Contabilitatea cui? ar putea pune oricine o întrebare legitimă. Sigur că da...deoarece instituţiile şi întreprinderile enumerate au (şi ele) servicii de contabilizare, nu? Ei bine, pot să divulg, fără nici un fel de teamă, că Maria asta-i Maria de la Compartimentul ”Contabilitate” al Societăţii cu Răspundere Nelimitată „Evaziunea Sentimentală”, Societate aflată pe strada Muzicii, numărul 313, la Demisol, într-o clădire foarte veche, pe poarta căreia citeşti „Atenţiune! Câine rău, vigilent, mare şi urât! Fiţi serioşi!”...Cum spuneam, o întâlnesc pe Maria asta, o salut, dar măria-sa nu-mi răspunde cu vorbe, ci numai dă din cap şi din mâini! Că are gura ocupată, adică înmulţeşte şi împarte şi scade şi adună continuu, ca o moară hodorogită! Numai o contabilă harnică şi responsabilă şi împătimită şi obsedată de activitatea sa e-n stare să vorbească singură pe stradă, neinteligibil pentru nepricepuţi ca mine! Şi chiar mi se pare caraghioasă! Însă, asumându-mi riscul unei scene penibile, îmi permit s-o trag de mânecă şi s-o frânez! Spre surprinderea mea, se opreşte brusc din mers şi din turuit...şi mă invită la sediul Firmei! Aţi ghicit, nu pot pentru ca să nu accept, mai ales că această Marie-i „frumoasă” şi importantă ca un Cont în Bancă, ademenitoare şi persuasivă, chiar dacă-i şi destul de stranie la vârsta-i de pensionară a Statului, în ultimii douăzeci şi opt de ani fiind cea mai admirată şi mai cunoscută directoare economică (şi secretară de partid) a celui mai „tare” Atelier din zonă: AIP, adicătelea „Atelierul de Încercat Prezervative”, cu sediul în clădirea unde se desfăşoară „Evaziunea Sentimentală” actuală! Prin urmare, o urmez condescendent, pe partea dinspre bordură a trotuarului, cam la jumate de pas înapoia sa, cum cere eticheta şi cum trebuie să se comporte şi să corespundă un „cavaler” ca mine, fost angajat cu trei norme în Atelierul explicat mai sus! O ţin uşor de braţul stâng, vorbim banalităţi, ne zvârlim ocheade sporadice şi dulci ca rahatul „Mirela”, produs abundent în toate magazinele alimentare din oraş! O întreb dacă se lucrează și-n zi de Duminecă la „Evaziunea Sentimentală”...şi-mi surâde! (Stai să vezi!)

Citit 727 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.