Domnul Di Liu şi Doamna Di Lia (II)

Domnul Di Liu şi Doamna Di Lia (II)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După aplauzele cuvenite, Ion Mutelcă povesteşte că s-a săturat până peste cap de-un cuplu stupid, care locuieşte deasupra sa, la etajul patru: domnul Di Liu şi doamna Di Lia! Aceştia, indiferent de vreme şi timp, zbiară la telefoane, hârâie mese şi scaune, trântesc şifoniere, scapă farfurii şi tigăi pe jos, ascultă manele şi emisiuni cretine la o mie de decibeli, fac ordine şi curăţenie cu buldozerul! Nu folosesc nici un strop de creier, că nu au! Nişte hahalere Socialiste, adică nişte jumătăţi de semidocţi, au zămislit ceste rebuturi! Şi-n loc să le ţină-n rezervaţie, le-a dat drumul în lume!... Sigur că da! Îl cred pe tovarăşul Ion Mutelcă! Şi el a trecut prin Socialismul cel Multilateral dezvoltat, dar nu-i compatibil cu nici o apucătură grobiană! Când e-acasă, nici nu zici că-i acasă! Nu scoate pe nimeni din răbdare! Nu deranjează! Cică i-a întrebat pe ipochimeni de ce atentează la Sănătatea Publică, de ce terorizează prin toate cele amintite, iar ceşti democraţi au ricanat ca doi mârlani şi au replicat: „aşa ne place nouă să fim nesimţiţi”! Şi cică a anunţat/chemat de multe ori responsabilii ordinii publice, însă aceştia nu au catadicsit să vină ori s-au plâns că nu au „pârghii”! Şi tovarăşul Ion cică nu ştie ce să mai facă în asemenea condiţii, la cine şi la ce să mai apeleze pentru a i se apăra Dreptul la Linişte!... Sigur că da! Îi amintesc Sigura şi Singura şansă de Salvare din Ghearele Nemerniciei: Părăsirea Sistemului! Până atunci, îl rog să mai bucure Asistenţa c-o Scriere de Apărare! Şi auzim:

„la colţ stau mocofanii şi trântorii... şi scuipă,/ şi zic măscări la fete... şi astea se înclină/ şi se acidulează şi nu mai au cuvinte/ l-atâta frumuseţe să caute vro vină!// eu - urlă unul tare în cabluri şi-n desene/ pe trupul de păianjen - am stat pe net o lună,/ sunt mulţumit de mine şi hurui de cultură,/ sub gluga mea de firmă nu am nici o lacună!// eu - tună altul mândru de freza-i scelerată - / mănânc seminţe-ntruna, cu mama şi cu tata,/ gătim două hectare pe an, dar nu ne-ajunge,/ mâncăm fără oprire, cu sacul, cu lopata!// şi fetele se miră ce multă deşteptare/ încape-n scăfârlia lor straşnică, măruntă.../ şi toţi cultivă lene din zori şi până-n noapte/ - colţari striviţi de sine-ntr-o lume muribundă!”... [Publicitate: „Au făcut copiii noştri dinţi,/ Muşcă din bunici şi din părinţi,/ Muşcă din văzduh şi din pământ,/ Muşcă şi din morţii din mormânt” - (Tudor Gheorghe)]... NEC PLUS ULTRA!

Divina Tragedia, Colecție 

Citit 811 ori Ultima modificare Luni, 27 Martie 2023 12:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.