Trei fântâni şi trei linguri de fasole

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Primăvară. Nici cald, nici frig. Ies gâzele la soare, cu vaca domnului în frunte. Copiii lui Mihai Carp ies pe prispă. Ies cu Tinca în frunte (fata cea mai mare) să-i bată soarele. Copiii sunt mulţi şi mărunţei. Şi stau puica, pe marginea prispei, aliniaţi în bătaia minunii, ca rândunelele pe sârmă. Părinţii lor nu sunt acasă. Razele sunt dese şi blânde, vin cu viteza luminii, dar nu fac nici un zgomot, nu deranjează pe nimeni, mângâie trupurile firave ale ţâncilor şi anunţă sătenii să-şi pregătească seminţele şi fântânile, ochii şi mâinile întru întâmpinarea unui astăzi şi unui mâine mereu. E frumos. E limpede. Dinspre sud, păsările vin fără oprire, se opresc şi cântă prin pomi şi pe marginea fântânilor, cântă şi sunt gata de cuib şi de ouă, sunt gata să în/veselească în/afara şi înăuntrul mititeilor cu gândul la joacă şi la mâncare, cu gândurile şi privirile şterse şi pierdute printre nădejde şi cer.

Stau pe marginea prispei şi nu zic nimic. Parcă aşteaptă ceva. Parcă vor ceva. Fiecare, din când în când, mormăie câte-o vorbă de aşteptare şi o ronţăie ca pe o rugăciune, ca pe o bomboană iluzorie, ca pe o fărmătură de turtă, întru slava Celui care umblă pe Sus să le aducă o jucărie, un colţ de batistă cu bănuţi pentru film, un zmeu de hârtie, o păpuşă de cârpă, o carte cu poezii despre fericire, o vorbă dulce, un leagăn şi o legănare, un (a)tâta mareee! şi un alint.

Fata cea mai mare umblă de colo-solo, dar cu ochii pe ei, să nu cadă vreunul (cumva) de pe prispă, că-s toropiţi de soare şi "aleargă" (aiurea) printre ogradă şi somn. Cele trei fântâni se ridică pe vârful izvoarelor şi se uită peste gard. Tinca se duce la poartă să se mire, să mai uite de foame... că, astfel, poate şi fraţii şi surorile ei îşi îndepărtează gândul de la oala care fierbe pe plită.

Deodată, un băieţel mai răsărit se desprinde de prispă şi aleargă spre gard, cu sufletul la gură, strigând ca şi cum în bătătură se petrece un eveniment nemaipomenit, înfricoşător: Tincîîî! Tincîîî!, Tincîîî!... Treşi, fî, mai răpidi, cî păr' acu Nicuşor diaja o luat triii linguri di fasoli din oalî!

Citit 5071 ori Ultima modificare Luni, 09 Iulie 2012 17:14

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.