Visez că sunt acolo. Totdeauna visez că sunt numai acolo. Am încercat să-mi mut visul în altă parte, însă nu am reuşit. Am încercat să nu mai dorm, dar visez şi cu ochii deschişi că tot acolo sunt. Culmea, deşi mă obsedează acest vis despre acest loc, nu ştiu de unde am venit, nu ştiu cum am ajuns aici, în ghearele acestui loc halucinogen, în halul ăsta de visător. Şi, iar culmea, habar nu am că totul este doar un vis, habar nu am că totul este un fals amăgitor şi pururea fără răspuns.
Desigur, am cerut ajutorul specialiştilor în parapsihologie şi paranormal, am umblat prin babe des/făcătoare de minuni, prin vrăjitoare omologate şi recunoscute în toate limbile şi superstiţiile rotundului de lut, mi s-a dat în cărţi de joc, în cafea, în palmă, în dorul lelei... am invocat forţe metafizice, m-am închinat la icoane vii şi moarte şi imaginare, dar toate încercările s-au dovedit a fi zadarnice, toate eforturile acestora m-au pus cu botul pe labe. Adică, altfel spus, nu m-au putut smulge de sub influenţa visului, de sub controlul acestui "acolo" ne/fast.
Desigur, am fost mărunţit şi cercetat şi umblat cu tot felul de aparate, care mai de care mai sofisticat şi mai digital şi mai complicat. Am fost măsurat cu disperatometrul, mi s-a pus la cap cel mai nou tip de electroencefaloretroversor. Am fost gâdilit cu sufletoscopul. Am fost pus la respectograf. M-au evaluat tot felul de paradoxologi cu tot felul de paradoxometre. Tot felul de visologi, inimologi, neantologi şi diversologi m-au studiat leoarcă de sudoare şi de osteneală profesională, dar totul s-a soldat cu vacs şi fiasco, totul a rămas la fel de nebulos, la fel de straniu.
Desigur, am fost lăsat în voia sorţii, chiar dacă şi aceasta dă din colţ în colţ şi spune că nu se bagă, nu se pricepe să repare acest "defect". Aşadar, nu-mi rămâne decât să beau, şi să beau, şi să beau acest triumf bizar, nu-mi rămâne decât să devorez şi să înghit cu lăcomie acest adânc bezmetic şi mărunt, acest "acolo" care-mi scapă printre degete şi printre cuvinte... şi habar nu am că dorm, şi dorm, şi dorm... Şi, gata, doamnelor şi domnilor... când m-am trezit, eram acolo!... aici, adică!... Şi oare de ce mi-i frică să spun "sânt"?... şi, mai ales, "sânt cel ce sânt"?
