O lecţie de pictură la Sovata (I)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Sunt în vacanţă. Am şaptesprezece ani. Sunt la sora mea. Sora mea locuieşte în Sovata. Sovata (cred că ştie tot ne/muritorul de rând) este o staţiune balneoclimaterică renumită pentru procedurile terapeutice folosite întru depistarea şi nimicirea imposibilităţilor maternale, dar şi pentru îmblânzirea şi chiar anihilarea plictiselii conjugale... Aşadar (acestea fiind zise) hotărâm să mergem să ne suim pe aripile dansului, la un bal, mai ales că în tot de-a lungul şi de-a latul anului mă ocup numai cu învăţarea celor neînvăţate, numai cu gândul la şansele pe care le am să-mi aduc pădurea de salcâmi în ogradă şi curcubeul în grădină... Balul se desfăşoară şi se înfăşoară oleacă mai încolo de locuinţa surorii mele. Balul e frumos. Sora mea dansează cu un cicisbei blond. Pe mine mă invită la vals un curtezan înalt, nebărbierit, elegant şi atent. Printre mici şi discrete pupături, îmi şopteşte că-i pictor şi că are mare trecere printre artiştii plastici şi altfel de artişti. La sfârşitul balului, partenerii noştri ocazionali ne conduc spre casă, mai ales că avem acelaşi drum. În dreptul locuinţei pictorului ne oprim pentru banalul "la revedere". Mă uit şi văd că locuinţa-i luminată. Gândesc şi cred că o fi cineva acasă. Sora mea se îndepărtează cu blondul. Cu o privire şi o voce ciudată, artistul plastic mă întreabă dacă vreau să intru şi să-i vizitez atelierul... Sigur că da! vreau! fiindcă sunt fascinată de marii pictori ai lumii!... Şi intrăm! şi îmi las sandalele la uşă! şi artistul închide uşa! şi, cu o iuţeală fulgerătoare, ca să nu observ, domnul cicisbei întinde mâna şi trage zăvorul aflat aproape de pragul de sus! mi se face frică, dar îmi păstrez luciditatea! spaţiul este mare, plin cu multe tablouri ne/terminate, cu şevalete şi vopsele, cu pânze şi peneluri!... îmi explică, turuie, priveşte ciudat, începe să se dezbrace! şi aproape de mijlocul camerei tronează un pat uriaş, parcă special organizat pentru "lecţii" de pictură!... Gata, a zvârlit şi ultima haină de pe el! gata, mă insultă, ridică tonul!... (adică, eu, o fetişcană naivă, de la ţară, să nu-i cedez lui, libidinosului expert în vopsea!?)... şi alerg în jurul patului! şi aleargă după mine! e ca în filmele cu nebuni! sunt disperată! şi alerg! şi aleargă! şi caloriile se aud cum zbârnâie şi ard ca nişte torţe! şi alerg! şi nu mă ajunge! şi transpiră în pielea goală! şi aleargă! şi nu mă ajunge! şi caloriile ard şi explodează în aerul mirosind a dramă, a tragedie, a scrum, a urât! şi aleargă! are ochii congestionaţi! şi nu mă prinde! şi abia mai pot!... Stai să vezi în ziarul de mâine...!

Citit 4281 ori Ultima modificare Vineri, 12 Octombrie 2012 15:29

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.