Grătarul, sirena de alarmă şi masca de gaze (în formă continuată şi în ritm alert) au devenit scumpele noastre simboluri naţionale, mai ales de când ne fasolim că suntem capitalişti, ne doare-n cur/bura munţilor Carpaţi de tot şi de toate, ne doare-n cotul Pisicii de indiferenţa lui Dumnezeu, zicem şi facem ce vrem, zvârlim cu barda-n Lună, uităm că riscăm să rămânem şi fără bardă, uităm că această Libertate înseamnă (trebuie să însemneze) Responsabilitate. Dar, fără Respect (ăsta se defineşte ca fiind alcătuirea şi drumul cel mai scurt dintre doi oameni) ajungem la pierderea Identităţii, ajungem, vorba actorului Valentin Uritescu, de râsul Universului Cosmic. Dacă nu cumva am şi ajuns. Nu?
Uite, suntem în ziua de Florii, cu Florii! Mergem pe Florii! Ne zbânţuim în Florii! Cică sărbătorim/cinstim intrarea Învăţătorului în Ierusalim! În Cetate, adică! În Istorie, adică! Şi în sufletele noastre, adică! Adică, să nu lungim vorba, murdărim Aerul, Duhul şi Văzduhul cu "sfânta" putoare a scrumbiei! Că nu ne permitem să ne împuţim bucătăriile şi sufrageriile şi dormitoarele! Că-n casă o avem pe bunica înţepenită-n terapie intensivă! Şi-i mai bine să-i împuţim pe alţii cu mofturile noastre de "credincioşi" în apucături de ghiorlani care nu au citit nici măcar Păcală!...[prezint scuze: era să uit că peştele...de la cap se-mpuţeşte, nu? (Festivalul Scrumbiei)]...
Uite, doi colţari cu glugi şi lăzi cu bere alături, fumători şi ne/conformişti, stau pe spaţiul verde (vai de verdele lui!) şi coc scrumbii! Şi vorbesc tare! Urlă, adică! Despre ce credeţi că vorbesc? Despre scrumbii şi grătare! Cu alţii, care-s tot pe spaţiul verde şi care tot despre scrumbii vorbesc tare! Coc scrumbii şi scuipă! Nu din alinierea glandelor salivare la putoarea de peşte, ci din obişnuinţă! Îmi permit şi-i observ, şi-i dojenesc frumos, naiv, oleacă! Aud: "Ce vrei, bă, boşorogule? Te mănâncă şoricul? Ce eşti tu, să ne tulburi Floriile? Marş de-acilea! Hai, să-ţi vedem mersul!"...
Sigur că da! N-am cum să nu fiu consternat de aceste propoziţii încadrate perfect în limitele scumpelor şi dragelor simboluri naţionale! Iată, trece o Salvare cu toate cele pornite! Se duce să-l ia pe unul intoxicat cu abuz de scrumbie stricată! Iată, trece o femeie serioasă sub acoperire! Cu mască de gaze, adică! Cică se duce la Pădure, după Curat! Sărmana, tare se mai înşeală! Habar n-are că pădurile-s ocupate/împuţite de cretini cu scrumbii şi manele!...(Publicitate: Vă rog foarte mult să citiţi, în Viaţa Liberă de ieri, editorialul ziaristului Liviu Ghinea!)
