Moto: "Iubirea am pierdut-o... azi, câte o străină/ îmi pare mai frumoasă decât un câmp cu flori,/ şi nu sânt fericit, însă îmi spun în gând:/ trăiască poezia şi marii visători!" (Ioanid Romanescu)
Am (aproape) o viaţă (în urmă)
de când o visez, şi o râvnesc, şi o aştept să vină,
însă văd că întârzie... şi nu ştiu ce să cred,
şi tare mi-i teamă că a rămas fără lumină!
Şi doar i-am scris foarte frumos,
şi am rugat-o să-mi păstreze (şi mie) oleacă,
dar nu mi-a răspuns nici măcar să-mi spună:
sunt ostenită, sunt din ce în ce mai săracă,
mi s-au stins toate în suflet şi-n trup,
şi chiar şi în jurul meu totul s-a stins...
nu pricep de ce-ţi macini zilele când (nu) ştii
că (nu) eşti şi (nu) vei fi cel (ne)învins!
Am (aproape) o moarte (în urmă)...
şi aud că merge numai cu alţii la rău şi la bine...
Vă rog frumos, doamnelor şi domnilor:
lăsaţi Mântuitoarea să vină (şi) la mine!
