Uite, plita memoriei este aproape, foarte aproape, încărcată cu de toate! Uite, memoria plitei este aproape, foarte aproape, încărcată cu de toate! Şi auzim:
„Iată, a venit şi iarna teoretică, suspectă!...
practic, e un fel de-aiurea, e un tren fără persoane;
seamănă cu o cumătră arzătoare şi infectă;
nici copiii n-o visează!...Uite ce-ai făcut Mârlane!
Avem fulgi, avem de toate doar în filme şi-n reclame;
pe dischete ne ascundem dorul, pofta de zăpadă;
cerşetorii intră-n grevă, suntem rezistenţi la foame;
responsabilii cu vremea ne privesc prin alidadă!
A-nceput, recent, să curgă apă caldă la chiuvete:
pic, pic, pic...şi gata!...Scrie undeva dreptul la apă?
ne spălăm pe dinţi cu Pepsi, suduim pe îndelete
şi găsim la fiecare pas şi gând câte o groapă!
Ce de ţurţuri, ce de brumă fără rost în frigidere!...
ce minciuni înghit copiii doborâţi de macaroane!...
De-ar fi fost măcar ninsoare, ei ar fi uitat de mere
şi-ar fi adormit pe sănii!...Uite ce-ai făcut, Mârlane!
Parcă lipsa şi sfidarea ni s-ar fi părut uşoare;
parc-am fi ierta păcatul, râsul Sfântului Aşteaptă;
am fi spus: rămâi cu bine...frigului din dormitoare...
de-ar fi fost un pic de iarnă, uite-aşa, măcar în şoaptă!
Lupii au „complexul oii”; politrucii dau în clocot;
mangafache dă în floare şi rabinul dă în fugă!...
Apolitic, dimineaţa, se aude doar un clopot
care cheamă la oprire lumânarea centrifugă!
Care mai de care urlă, scuipă, bate, freacă menta...
(cică au activitate, cică-nvaţă la „iubire”)...
au jurat pe crucea mă-sii (când au părăsit placenta)
c-or să fie toată viaţa doctori plini în nesimţire!
Doamne, dă măcar zăpadă, că ne pasc microbi cât calul!
scoate-ne din laşitate, din durbacă, din ciolane!
dă un pic de promoroacă, să alunecăm egalul
pus aiurea, între oameni!...Uite ce-ai făcut, Mârlane!”
