Hai, la noapte, în lucernă,/ că mi-am cumpărat lanternă,
să ţi-o pun în ochi, uşor,/ să-mi zâmbeşti ca unui chior!
Tare bine-o să mai fie,/ cum nici n-am visat nicicând:
Cetitor şi Poezie/ laolaltă pe Pământ!
Şi-o să te cetesc întruna,/ poate-am să pricep ceva...
să se mire chiar şi Luna/ ce bună-i lanterna mea!
Doamne, câtă foaie verde/ ca lucerna ne-nconjoară...
nici măcar n-avem ce pierde.../ noi nu suntem pierde-vară,
nu suntem nici pierde toamnă,/ iarnă, primăvară...noi
învăţăm să ştim ce-nseamnă/ Doi în Unu, Unu-n Doi!
Şi ce mai la deal, la vale,/ tura-vura...până-n zori
vom lăsa războiu-n pace...credincioşi rumegători!
Şi-om pleca-ncotro se ştie/ că ne-aşteaptă (într-o Carte)
iubitori de Poezie/ şi Poeţi până la moarte!...
Aşadar, dă ascultare/ grabnic sufletului meu,
dacă nu cumva nu-ţi pare/ că-s vrun fante derbedeu:
hai, la noapte, în lucernă,/ că mi-am cumpărat lanternă...
şi-am să văd minună(ţie).../ şi-ai să vezi minună(mie)...!
