Din tot ce mi-a dat în calea spre acum
şi spre atunci şi spre aici şi spre acolo,
nimic nu seamănă cu ce am visat şi am cerut domniei sale!
Din tot ce mi-a dat,
s-a ales numai praf şi numai pulbere şi numai scrum!
Cred că m-a păcălit,
cred că m-a îndepărtat de scurtăturile diagonale/diametrale
şi m-a lăsat să merg pe catete,
şi m-a lăsat să rătăcesc pe lungimi,
şi m-a lăsat să mă izbesc din perete-n perete,
şi m-a lăsat să pricep singur că (nu) se (mai) poate,
să văd şi să aud cum (nu) batjocoreşte nalta mea naivitate!
Oricum,
îi mulţumesc definitiv pentru aceste adevăruri (ne)meritate!
