Bătrâne, stai să-ţi arăt frumoasa din bar,
poate ţi se suie şi ţie dragostea la cap...
mie îmi dă dragostea pe dinafară, bătrâne,
fac evaziune sentimentală, mi-i sângele la trap!
Uită-te la ea, bătrâne, cum se ondulează
ca o insectă rece pe nisipuri sahare,
cum cântă ultima partitură din opera lui Socrate,
ne priveşte persuasiv, ne toarnă cucută în pahare!
Îndrăgosteşte-te, cât mai repede îndrăgosteşte-te,
să ai şi tu gheţari titanici în sânge...
pe mine m-au scufundat în iluziile lui Dante...
sunt o epavă, bătrâne, nu te uita, nu plânge!
Grăbeşte-te, se anunţă să/răcire globală
în iubirea trâmbiţată de cicisbei şi mameluci...
dă-mi un gin ecologic... am să mă dezdrăgostesc
şi am să plec fără să-mi spui... unde te duci!?
Ultima partitură din opera lui Socrate (cucută şi gin ecologic) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
