am ochi trimis la orizont/ s-aducă cer pe trup de lut...
(dar ştiu că am de aşteptat).../ oare ce fel de început
(de la nimic) prin mâna lui/ (către nimic) mă trece iar?
o fi alt fel? n-o fi alt fel?/ darul... o fi acelaşi dar?
mă tem (de n-o mai fi aşa)/ că nu-s în stare a primi
ofranda: miezul unei nopţi/ de amăgire-n miez de zi...
ori miezul unei zile lungi/ în miez de noapte, de ucis,
prin somn, sub salcie, sub tei,/ sub îndurare, sub cais,
lângă atât şi-atât nimic,/ şi lângă tot... tot totul cest
ne/cunoscut şi criminal,/ mag iezuit, şi palimpsest!...
şi dacă darul cel va fi/ cum a mai fost... (banal, aşa)...
mă-ntreb întruna şi mă mir:/ sigur că nu? sigur că da!
sigur că da, cade pe front/ (clipă de clipă) ochiul meu
trimis de marele nimic/ să cânte-n struna unui zeu
ascuns în tei, sub tei, ascuns/ cu tot cu dar, atunci, aici,
un dar la fel (alt fel) dar stins/ în noaptea unui licurici!
Dar din dar se face rar (palimpsest…cu Nichita Stănescu în contra/ceas aniversar) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
