Chiar mi-i dor de Don Quijote/... (drept naiv şi sfânt!)...
fără el, încep să moară/ morile de vânt,
intră plânsu-n Rosinante,/ doliu-n cavaleri,
casa-n lut şi lutu-n oale.../ n-ai cui să(-i) mai ceri
preţ de-o vorbă, preţ de-o lance,/ preţ de-un simplu scut,
să(-ţi) salvezi o Dulcinee/ din ne/cunoscut,
să(-ţi) plăteşti o aventură/ şi să re/cunoşti
pentru zei şi sclavi şi lacomi/ şi deştepţi şi proşti:
am zvârlit războiu-n pace,/ pacea în război,
i-am dat foc marelui Unu/... (de la sfântul Doi)...
să(-şi) aprindă timpul, spaţiul,/ vremea, rostul când
bat piroane-n geam şi-n drept(uri)/ strâmbii pe Pământ!
Chiar mi-i dor de don Quijote/... (sfânt şi drept la sfat!)...
fără el, prea-i mult năprasnic,/ trivial şi plat,
prea se dau gunoaie-n stambă,/ lupi şi gorobeţi,
şi-mi smulg ochii şi-mi scot caii/ verzi de pe pereţi...
fără el, nici Sancho Panza/ nu mai are cum
face zâmbet la mulţimea gloanţelor dum-dum
din vulgar, din sec, din silnic,/ din scârbos, din rău...
fără el, şi Doi şi Unu-şi/ plâng de milă... Zău:
timp de-o vorbă, timp de-o lance,/ timp şi preţ (oricând)
am să-ncerc să(-mi) strig salvarea/ morilor de vânt,
să plătesc îngăduinţa/ celor care bat...
bat piroane-n geam şi-n drept(uri)/ cestui Don Curat!
Don Murdar şi Don Curat (stampă) Scris de Ion Zimbru

Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie: