Cum cauţi în deşert o fântână (parcă)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Moto: "Inima nu doare decât după ce încetează să mai bată"
                                                      (Vasile Sevastre Ghican)

Când o vezi, zici că abia a ieşit din diagonala
televizorului: trup de mătase, picioare
lungi până la sfârşitul drumului, ochi mari
şi sâni hapsâni, de-ţi vine să mori prin re/muşcare!

Când o văd, alde terchea-berchea salivează,
parcă sunt câinii tovarăşului Pavlov,
parcă sunt guşterii pseudo/împăratului Mao
lângă porţia de orez cu friptură de păianjeni mov!

Când o văd, alde Casanova de cartier sar pe geam
şi inundă şanţurile cu lacrimi de crocodil,
se dau cu capul de colţurile neantului,
înghit grenade ofensive şi mor inutil!

Când o vezi... (zice prietenul meu misogin)...
îţi vine să ucizi toată suflarea din lume, să rămână
singură, şi s-o părăseşti, şi apoi s-o cauţi
toată viaţa, cum cauţi în deşert o fântână!

Citit 9682 ori Ultima modificare Luni, 11 Noiembrie 2013 14:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.