Ca şi cum (poem dictat de nea Costică, pentru Vasile Bălănică...în zi aniversară!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 19 Aprilie 2016
Acum, când ceasul bate jumătatea vieţii, stai şi pleci şi te întorci în fiecare zi, ca şi cum te-ai afla tocmai la început! Şi, de fiecare dată, cu ochii în/spre Sus, rosteşti hamletian: „a fi or a nu fi!”... Şi parcă nu te-a durut nimic, niciodată, pe acest drum cu…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Sub rugul înflorit ultima oară (la mormântul prietenului Alexandru Bujeniţă... hodinească-se în pace!)
Scris de Ion Zimbru Luni, 18 Aprilie 2016
Ai ars frumos şi negreşit... ai ars cum rugul sacrosanct sub rug de mure, dar timpul/spaţiul tău mirobolant s-a hotărât, n-a vrut să se îndure de ochii tăi şi de lumina ta... şi parcă răzvrătirea unui faust te-a smuls din ce-ai avut adânc şi nalt, a râs şi te-a oprit…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Mâine (mic... tratat de împăcare)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 16 Aprilie 2016
Plec mâine... bagajele-s gata:/ prenume şi nume!... atât!... las timpul să piară în spaţiu,/ nu iau nici frumos, nici urât! mă uit în oglindă: trecutul/ zâmbeşte pe lung şi pe larg, degeaba!... nu vreau să rămână:/ o hâţân, o şterg şi o sparg! Prezentul îşi plânge părerea/ de rău: eu…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Înapoi (mic... tratat de nepăsare)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 15 Aprilie 2016
Îmi pare rău... îmi pare rău/ că te-am lăsat la întâmplare când am plecat... s-apropia/ vremea cireşelor amare... era cam cum e-acum, era/ frumos-năuntru şi afară... tu lăcrămai în urma mea/ şi tremurai ca o vioară!... n-am vrut să văd, nici să aud/ suspinul tău, strigătul care zicea că n-ai…
Ultima dată a/m fost într-o toamnă singură şi uitată ca un abecedar în copilărie, într-o toamnă galbenă şi răsfoită de vânt, ca o carte cu poezii despre care nu se ştie cine şi pentru ce le-a scris... de unde şi de când atâta frumuseţe răscolitoare, atâta melancolie exemplară... până unde…
[...păşim aproape... şi tăcem... şi spui fără adresă, trist şi într-o doară: păşeam aproape, veseli... dinspre deal se auzea oleacă de fanfară... şi vals parcă era... parcă era sosirea dimineţii la o nuntă, când se sfărâmă visul şi se văd corăbii cu nectar cum se scufundă...] [...şi rostogol de linişte-mprejur…
Intră... ia loc în universul meu cu stele brute şi cu stele nete, cu muzici de-ngropare şi botez... lângă fereastră, ori lângă perete, ori în mansardă, ori în demisol, oriunde vrei... alege fără grabă, dar fii atentă, n-ai de aşteptat: în orice clipă-i gata să înceapă şi una şi-alta, într-acelaşi…
Mulţime goală: limită de alb şi negru... minunat... se poate spune?!... te uiţi, se uită: un alai în marş, în alergare spre deşertăciune! Eu nu mă uit: sunt orb!... eu nu aud: sunt surd!... (aiastă stare mă ajută să fiu cu amăgirea paralel, şi spectator ne/vrednic la derută!)... Ce strigăte…
Intră, te rog... aştept de-o viaţă-ntreagă sosirea cestei clipe... mi se pare că eşti cea mai frumoasă, cea mai dragă, cea mai înaltă şi tulburătoare s/clipire a secundei principale când primprejuru-i timpul stă să moară din pricini omeneşti, extemporale, într-o pornire veşnic secundară! Sunt pregătit... şi cred că nu-mi lipseşte…
Nu, niciodată nu (mi)-ai fost de-ajuns, deşi (m)-ai luminat şi zi şi noapte, frumos, corect şi perpendicular, m-ai învăţat să număr pân-la şapte... (câte sunt cele taine-n calendar şi-n cât mai cred că pot eternitate)... până la zece...(câte sunt porunci)... până la câte sunt ne/numărate! M-ai dus de mână, să-mi…
!vino aşa...aşa vino la mine... dar nu acum, nu astăzi...te aştept mâine sau ieri, ştii unde...tot acolo, în colţul cu păianjen înţelept, în colţul cu icoană şi memorii, cu timp oprit, cu praf pe busuioc şi pâlpâire-n candela străveche, sub care, suspinând, mă duc şi rog maternitatea şi dumnezeirea acestor…
Viteaz ca-n cărţile cu laşi, puneam des/cântece pe foc!... şi printre plânsuri (te)-auzeam: nu mă mai joc!...nu mă mai joc!... Mi se părea mirobolant cest rit bizar, spăimântător!... şi printre plânsuri (te)-auzeam: ştii c-o să mor!...ştii c-o să mor!... Greieri şi fluturi talentaţi în ceastă ardere de tot!... şi printre…
Sigur că da!...Sigur că nu!... (misă solemnă la mormântul lui Marian Cojocaru – Dumnezeu să-l ie
Scris de Ion Zimbru Marți, 05 Aprilie 2016
Sigur că da...sigur că da: sunt chiar aici, cu moartea mea! hai, fiţi cu minte...şi nu fiţi aşa de trişti...staţi liniştiţi! Sigur că nu...singur că nu: nici eu, nici el, nici ea, nici tu nu cred că trebuia să fim pe drumul cest spre ţintirim! Sigur că da...sigur că nu:…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Rechizitoriu (bătaie silnică... pe viaţă)
Scris de Ion Zimbru Luni, 04 Aprilie 2016
!ai ostenit? nu-i vreme de hodină! nu te strâmba! cred că mai e puţin! mergi mai încet, dar mergi! vrei osanale? vrei rugăciune? vrei să mă închin? vrei temenele? vrei să te aplaud? ce? ai vro boală? (n)-ai altă ceva? dacă nu mergi, te dau în judecată ş-ai să primeşti…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Acolo (pastel de sezon)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 02 Aprilie 2016
Mai lasă-mă o noapte în livadă, unde-am crescut şi-am înflorit mereu: acolo-s toate gândurile mele, acolo-i umbra sufletului meu! Sunt ostenit... am fost tocmai departe, să cer iertare... şi-am venit pe jos, să-ţi spun că ai rămas cea mai frumoasă de când şi eu eram cel mai frumos! Acolo-i timpul…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Spune şi tu! (!? sau ?!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 01 Aprilie 2016
Spune şi tu: e dreaptă sau nu-i dreaptă această cale spre ne/cunoscut?... unii mi-au spus că-i singura, şi-i şuie, şi-are sfârşitul tocmai la-nceput... alţii mi-au spus că-i cea mai bună cale, şi-i scurtă, foarte scurtă, parcă nu-i!... eu sunt!? tu eşti!? el este!?... de-admirare, ne întrebăm: al, a, ai, ale...…
Lipsă la numărătoare (apel de sară... cu Nichita Stănescu în zi aniversară)
Scris de Ion Zimbru Joi, 31 Martie 2016
Cred că se poate, însă eu nu ştiu nici când începe, nici când se sfârşeşte, chiar dacă iau devreme din târziu şi tot din ce nu-nseamnă pământeşte! Întreb un om, întreb şi-un animal, şi-o pasăre, şi-o plantă, şi-o visare... n-aud răspuns, mă uit universal, îmi pare că-s nedrept, că nu-s…
De azi... e dezlegare la fasole, la baraboi, la burcă, la rahat... la tot ce se mai poate până unde toţi imbecilii noştri au scuipat! Aşa se poartă-n ţara asta sfântă, păscută de nemernici şi bigoţi, de adormiţi la toacă, de lichele... ai vrea să-i dai uitării, dar nu poţi!…
Nu mă mai duc la vale niciodată, rămân aici, cu tine, lângă cer... de-acolo-i mult mai greu şi mai departe ca să ajung aproape, să mai sper! Ţi-aduci aminte cum, la începuturi, scânceai pe sus, şi eu scânceam pe jos? eram pe calea laptelui, în faşă: tu - făt-frumoasă... şi…
Cu lapte de la mama am ajuns la poarta celor şapte ani de-acasă... şi am bătut încet...şi m-au primit chiar la-nceput de toamnă majestoasă, chiar când se suie galbenu-n gutui şi se adună poamele pe masă, când sunt tristeţi pe suflet şi pe gând... şi păsări rare în pădurea deasă!…
Pământ udat cu lacrimi româneşti, miroşi a ne/răbdare şi a sânge... dar mai aştepţi să vină Mama ta, să simţi cum te îmbraţă şi te strânge la piept, şi te sărută, şi te ia... (îi dă afară pe străini, adică, pe cei care-au muşcat din carnea ta şi-au vrut să-ţi…
Sunt ostenit ca un cireş amar, bătrân şi dat afară din livadă... vreau să-nfloresc şi eu, dar nu mai pot, şi nimenea nu poate să mă creadă! Umblu pe drumuri, trist, şontâc-şontâc, mi-i sufletul uscat de-atâta viaţă, am iască-n ochi, am rădăcini de plumb... din lut, o mână rece mă…
Stă singur toată iarna...şi în frig... nu strigă, nu cerşeşte îndurare, rabdă frumos şi dârdâie curat, cu gândul înspre desprimăvărare!... Strânge în sine, vertical şi demn, inel după inel şi-amărăciune... din ce în ce mai nalt şi mai bătrân, visează tăietor, însă nu spune! Îşi suie vlagă-n mugurii amari şi-n…
Stă într-o cameră ascunsă…(şi nu-l văd, nici tu nu-l vezi, nici el, nici ea, nimeni nu-l vede)... e rai şi iad, nimic şi tot, para/normal, sfânt şi păgân, vesel şi trist, foame şi sete! Când vrei să pleci, îţi stă-mpotrivă...şi-l asculţi: ce trup bolnav!...ce suflet şui!...ce laşitate!... cum să refuzi…
