* Firma care s-a angajat să execute lucrările, Superquatro Grup, nu poate respecta termenele asumate prin contractul de 14,3 milioane lei încheiat cu APDM Galaţi * Din această lună ar urma să se aplice penalizări de 0,1 la sută pe zi din valoarea contractului * Aluviunile şi fragilitatea corpului navei - principalii factori care au dus la întârzierea lucrărilor *
Epava navei „Transilvania”, care blochează de mai bine de 30 ani danele 18-21 din Portul Comercial, nu se dă urnită cu una, cu două.
Mai mult, pentru compania care s-a angajat să facă lucrările de ranfluare a început numărătoarea inversă până la data de la care va avea de plătit penalităţi pentru depăşirea termenelor prevăzute în contractul în valoare de 14,3 milioane lei încheiat cu Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi!
Firma Superquatro Grup ar trebui, până în 23 octombrie, să finalizeze lucrările, însă mai bine de două treimi din epavă se află încă în apele Dunării.
Lucrările de ranfluare au început în luna octombrie a anului trecut şi, conform contractului, ar fi trebuit finalizate în 10 luni, adică pe 23 iulie a.c.. Au apărut însă tot felul de complicaţii de ordin tehnic şi o comisie de specialitate a APDM Galaţi a considerat că se poate acorda o prelungire cu 3 luni a termenelor, fără aplicarea unor penalităţi.
Iată că şi cele 3 luni de prelungiri au trecut şi mai este destul de lucru la epavă.
„Ei lucrează acum la o nouă bucată din navă, dar cel mai probabil nu vor reuşi să o scoată până la sfârşitul lunii. Prin urmare, conform contractului, se va ajunge la penalizări…. Acestea sunt de 0,1 la sută pe zi din valoarea contractului. Aşa spune contractul, aşa spune legea, aşa vom face!”, ne-a declarat Mihai Ochialbescu, directorul general al APDM Galaţi.
Altfel spus, Superquatro Grup va pierde zilnic, din valoarea contractului, câte 14.300 lei! Mai trebuie spus că plata contractului se va face numai la sfârşitul lucrărilor de ranfluare.
Complicaţii tehnice
Cel mai mare obstacol în scoaterea epavei sunt aluviunile care, timp de 30 ani, au „cimentat” corpul navei.
„Problemele sunt legate de aluviunile, care împiedică scoaterea bucăţilor de fier, chiar dacă prin calcule făcute de specialişti la un moment dat, bucata respectivă ar fi trebuit să aibă o anumită greutate. Firma trebuie să spele aceste tronsoane, să le cureţe, să le aducă la o greutate acceptabilă pentru a fi scoase din apă. Când s-a trecut cu lanţurile abrazive pe sub epavă, s-a constat că nava se mai şi mişcă şi, de aici, alte complicaţii”, a precizat directorul APDM Galaţi.
Nu în ultimul rând, coroziunea a dus la slăbirea tablei din care este construită nava, iar când se încearcă tractarea unui tronson din navă, niturile sar, iar coca navei se rupe ca o foaie de hârtie.
Greul abia de acum vine
Greutatea totală a epavei a fost estimată iniţial la 3.460 tone, până acum fiind scoase două bucăţi, de aproximativ 480 tone şi, respectiv, 300 tone.
„Pe lângă bucata la care se lucrează acum, mai sunt încă două tronsoane, din care dificultăţile cele mai mari vor fi la cel ce cuprinde sala maşinilor şi care are o greutate de aproximativ 1.000 tone”, a precizat Ochialbescu.
O parte din deşeurile metalice rezultate de pe urma ranfluării epavei au luat deja calea… Constanţei. După cum „Viaţa liberă” a scris, firma constănţeană Jaguar Trading SRL a câştigat în schimbul a 1,5 milioane lei, în urma unei licitaţii organizate de DGFP Galaţi, dreptul la valorificarea deşeurilor metalice ale epavei.
La fier vechi a ajuns inclusiv partea din prova pe care scria „Transilvania” şi din care exista propunerea de a se realiza un monument dedicat navei, idee care nu s-a materializat din lipsa de interes a autorităţilor locale.
În hora… ranfluării
Epopeea epavei „Transilvania” aminteşte destul de mult de cea a „Rostok”-ului, epava ce a blocat timp de 15 ani Canalul Sulina. Şi atunci, iniţial s-a plecat cu planuri mari, s-a ajuns la amânări de termene, penalizări, pentru ca în cele din urmă consorţiul care a executat lucrările să solicite în instanţă plăţi suplimentare de aproape 15 milioane euro!
„Mai ales că exista această experienţă a «Rostok-ului», contractul în cazul «Transilvaniei» a fost realizat într-un mod mult mai riguros. Trebuie precizat inclusiv faptul că plata prevăzută în contract se va face la sfârşitul lucrărilor”, a arătat directorul Mihai Ochialbescu.
Rămâne de văzut dacă epava navei „Transilvania” va fi sau nu afectată de „sindromul Rostok”, mai ales că directorul APDM Galaţi nu exclude ca firma Superquatro Grup să solicite o recalculare a lucrărilor.
„O solicitare directă nu a fost, dar tatonări au mai existat…. Eu ştiu că am un contract, e bătut în cuie, îl respectăm, şi cu asta basta. Dacă se hotărăşte la alt nivel, în instanţă sau în altă parte, este altceva. Oricum, pentru a cere o creştere de preţ trebuie să vii cu nişte justificări foarte, foarte serioase”, a declarat Ochialbescu.
Acesta a precizat că scopul contractului nu este de a aplica penalizări cuiva sau de a ajunge la un litigiu cu firma care execută ranfluarea. Interesul este în primul rând de a scoate epava din apele Dunării şi de a elibera danele din Portul Comercial.
Cert este că, odată intrate în horă, atât APDM Galaţi, cât şi Supequatro Grup trebuie să meargă până la capăt. La modul optimist, se speră ca lucrările să fie finalizate până la sfârşitul acestui an. Numai că, pe lângă scoaterea navei, în costul lucrărilor mai intră şi refacerea cheiului afectat de prezenţa epavei.
Epava "Transilvania", date tehnice
„Transilvania” a fost nava amiral a flotei comerciale maritime a României şi era destinată croazierelor de lux pe Marea Neagră şi pe Mediterană, putând transporta 400 de pasageri.
A fost construită în 1938, în şantierul din Copenhaga şi avea lungimea de 132 de metri, lăţimea de 17 metri şi o greutate de 5.160 tdw.
În 1975, nava urma să intre în reparaţii capitale dar, din cauza lipsei fondurilor şi a indiferenţei autorităţilor din acea vreme, a rămas ancorată la dana 18 până în fatidica zi de 9 septembrie 1979, când, în urma scăderii rapide a cotelor Dunării, a rupt parâmele şi s-a înclinat pe o parte.
În 1983 s-a tăiat partea din epavă rămasă la suprafaţă, reprezentând aproximativ 40 la sută din structura navei.
